Ministerul Afacerilor Externe al Italiei
-
Comisia ONU: atacurile ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina sunt crime de război
Comisia independentă internațională a ONU de investigare a Ucrainei a prezentat în.Generic Assembly o长达 raport în care a calificat atacurile deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene drept crime de război și crime contra umanității. Raportul se bazează pe mărturii a 255 de persoane din nouă regiuni ucrainene și identifică și practici de trafic de persoane legate de recrutarea bărbaților străini pentru armata rusă.
-
Consiliul Județean Lviv a declarat 2027 anul UPA, al lui Roman Shukhevych și al lui Oleh Olzhych, provocând critici în Polonia
Consiliul Județean Lviv a votat la 20 octombrie ca 2027 să fie anul Armatei Insurgențe Ucrainene (UPA), al comandantului Roman Shukhevych și al poetului Oleh Olzhych. Decizia a stârnit reacții puternice din partea oficialilor polonezi, iar ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a semnat o cerere de înscriere a inițiatorului, Sviatoslav Sheremeta, pe lista persoanelor nedorite în Polonia. MinisterulUcrainean al Afacerilor Externe a calificat votul drept contraproductiv pentru relațiile bilaterale și a cerut Poloniei să evite măsuri care să îngreuneze normalizarea.
-
Moldova analizează mutarea unor puncte de trecere ucrainene pe teritoriul său
Autoritățile moldovene analizează transferarea unor puncte de control ucraino-moldove pe teritoriul Moldovei, din cauza atacurilor rusești asupra zonelor de frontieră din Ucraina. Moldova a retr deja personalul de la patru puncte de pe teritoriul ucrainean și negociază cu Ucraina mutarea văruilor ucraineni pentru controlul conjoint. Două puncte funcționează deja în Moldova.
-
Polonia interzice deplasarea în zona Schengen a deputatului ucrainean Sviatoslav Șeremeta
Polonia a impus o interdicție de cinci ani asupra intrării și șederii în zona Schengen pentru Sviatoslav Șeremeta, deputat în Consiliul Județean Lviv și director al centrului memorialist „Dolia”. Măsura urmează inițiativa sa de a desemna anul 2027 drept anul lui Roman Șukhevici, al Armatei de Insurgență Ucrainene și al lui Oleh Oljici.
-
Vicepreședinta Parlamentului European Pina Picierno intră în greva foamei pentru Oleshky ocupat
Pina Picierno, vicepreședinta Parlamentului European, a anunțat pe 20 octombrie, într-o postare pe X, o grevă a foamei prin care cere un armistițiu umanitar imediat, acces pentru alimente și medicamente și evacuarea în siguranță a civililor din Oleshky, localitate ocupată din regiunea Herson unde mii de persoane nu au, potrivit ei, acces regulat la hrană și medicamente. Până în dimineața lui 21 octombrie, 277 de persoane se alăturaseră inițiativei pe site-ul ei. Anterior, trupele ucrainene au livrat de două ori provizii cu drone, iar pe 19 octombrie ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubineț anunțase că Ucraina și Rusia definitivează detaliile evacuării civililor.
-
Atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene: 28 de instalații avariate, zece regiuni afectate
În noaptea și dimineața zilei de 19 octombrie, forțele ruse au lovit infrastructura energetică a Ucrainei. Președintele Zelenski a anunțat că au fost avariate 28 de stații și alte instalații energetice importante. Restaurarea este în curs, iar în zece regiuni au fost înregistrate deconectări de la rețea. În regiunea Vinnița, o parte din teritoriu și orașul regional au rămas fără electricitate și apă, iar un energetician a fost rănit.
-
Putin propune o întâlnire Trump–Xi la Shenzhen, fără Ucraina; Rubio confirmă discuțiile, Kievul condamnă formatul
The Wall Street Journal a relatat că Vladimir Putin i-a propus președintelui american Donald Trump și liderului chinez Xi Jinping o întâlnire trilaterală pe marginea summitului APEC de la Shenzhen (18–19 noiembrie), fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a discuta încheierea războiului în condiții favorabile Moscovei. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că au avut loc discuții, fără o decizie finală. Ministerul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a condamnat formatul, afirmând că o astfel de întâlnire nu ar face decât să-l încurajeze pe Putin să continue războiul și a insistat că o trilaterală Ucraina–SUA–Rusia ar putea grăbi încheierea conflictului.
-
Zelenski acuză SUA că blochează transferul de rachete Patriot deja plătite; Hegseth nu a semnat contractele
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu a aprobat transferul către Ucraina al unui lot important de rachete interceptoare Patriot care au fost deja plătite de aliați. Zelenski a avertizat că unele acorduri politice privind sprijinul pentru apărarea antiaeriană nu au fost puse în aplicare la nivel operațional și a calificat întârzierile drept un „refuz politic de a semna”. Oficialii americani, inclusiv Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio, resping ideea unei decizii politice, invocând necesitatea de a menține stocuri suficiente pentru forțele americane.
-
Rusia a lansat un atac masiv combinat asupra Ucrainei: 39 de rachete balistice și 128 de drone, cel puțin 600.000 de persoane fără electricitate
În noaptea de 13–14 octombrie, forțele ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate de la începutul războiului, cu 39 de rachete balistice și 128 de drone, vizând infrastructura energetică și critică din Kiev, regiunea Kiev și Harkiv. Potrivit președintelui Zelenski, cel puțin 600.000 de persoane au rămas fără electricitate, iar toate cele trei termocentrale din Kiev au fost lovite, cu un impact direct confirmat asupra TEC-4. Trei femei au fost ucise și 19 persoane rănite într-o clădire rezidențială lovită în Desnianskyi, Kiev. Atacul a survenit la scurt timp după anunțul președintelui american Donald Trump privind un „armistițiu energetic”, iar Ucraina a cerut sancțiuni mai dure și rachete suplimentare pentru sistemele Patriot.
-
UE a deschis clusterele de negociare 2 și 3 cu Ucraina, după ce Kievul a adoptat legea privind drepturile minorităților
Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis oficial clusterele de negociare 2 (Piața Internă) și 3 (Competitivitate și Creștere Incluzivă) în cadrul negocierilor de aderare a Ucrainei, la a patra Conferință Interguvernamentală de la Luxemburg. Decizia a fost posibilă după ce Parlamentul ucrainean a adoptat cu 266 din 450 de voturi, iar președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 12 octombrie o lege privind educația în limbile minorităților naționale recunoscute ca limbi oficiale ale UE. Ungaria, care blocase progresul Ucrainei din 2023, și România au salutat adoptarea legislației.
-
Trump anunță un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, neconfirmat de Kremlin și încălcat de lovituri rusești asupra infrastructurii energetice
Pe 11 octombrie, președintele american Donald Trump a anunțat în Truth Social un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, susținând că ambele părți au consimțit. Casa Albă a precizat ulterior că inițiativa se referă doar la oprirea reciprocă a atacurilor asupra rafinăriilor de petrol, nu asupra întregii infrastructuri energetice. Kremlinul a refuzat să confirme orice acord, iar forțele ruse au lovit centrala termoelectrică TEC-5 din Harkiv și o instalație energetică din Kiev în orele următoare anunțului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că anunțul a fost o surpriză pentru Kiev, dar că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu dacă Moscova îl respectă și el.
-
Zelenski critică dur autoritățile Kievului pentru eșecul în implementarea planului de reziliență
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 9 octombrie, în urma unei ședințe de tip selector (conference-call) cu oficiali militari și guvernamentali, că autoritățile orașului Kiev au eșuat „aproape complet” în realizarea pașilor necesari din planul de reziliență. El a atras atenția că întârzierile sunt absolut inacceptabile și a subliniat responsabilitatea personală a Ministerului Infrastructurii și a administrațiilor regionale. În contextul în care atacurile rusești continuă să avarieze infrastructura energetică, Zelenski a anunțat că Ucraina și-a actualizat necesitățile de echipamente energetice și pachete de apărare antiaeriană și că va discuta cu liderii parteneri străini.
-
Coreea de Sud își recheamă ambasadorul din Ucraina pe fondul disputei privind deținuții nord-coreeni și presupusele livrări de combustibil către Rusia
Pe 8 octombrie, Ministerul de Externe al Coreei de Sud a anunțat rechemarea ambasadorului Park Hee-chang (Park Ki-chan) din Ucraina, în contextul unei dispute diplomatice declanșate de anunțul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, din 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, privind transferul a doi prizonieri de război nord-coreeni către Seul. Cele două părți se acuză reciproc atât cu privire la o presupusă înțelegere de confidențialitate, cât și la o presupusă scrisoare de scuze a ministrului ucrainean de externe Andrii Sybiha, pe care Kievul o neagă. Separat, Administrația prezidențială sud-coreeană a respins acuzațiile unui consilier ucrainean privind transporturile de combustibil către Rusia în iulie-august, citând statistici comerciale oficiale care nu înregistrează exporturi de motorină, benzină sau combustibil de aviație.
-
Peste 176.000 de tone de combustibil din porturi sud-coreene au ajuns în Rusia în iulie și august, inclusiv prin trei tancuri sancționate de UE și Marea Britanie
O investigație The Guardian a arătat că în iulie și august peste 176.000 de tone de combustibil, în principal motorină, au fost încărcate în porturi sud-coreene pe șapte tancuri — trei dintre ele aflate sub sancțiunile Marii Britanii și UE — care au efectuat 14 călătorii către Extremul Orient rus. Coreea de Sud a devenit astfel al doilea cel mai mare furnizor maritim de combustibil al Rusiei în august, după India. Ucraina a confirmat oficial informația, în timp ce Seulul a negat-o.
-
Comisia Europeană: Ucraina și Moldova ar putea deschide săptămâna viitoare următoarele două clustere de negociere pentru aderarea la UE
Comisarul european pentru Extindere Marta Kos a declarat pe 5 octombrie, la o conferință de presă după reuniunea Consiliului de Asociere Moldova–UE de la Bruxelles, că UE ar putea deschide săptămâna viitoare, în cadrul unei conferințe interguvernamentale la Luxemburg, clusterele „Piața Internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă” pentru Ucraina și Moldova. Deschiderea este condiționată de adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a unui proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, pe care Budapesta îl cere.
-
Atac eșuat cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle: ancheta indică un organizator rus și un executant belarus
În noaptea de 5 august, o dronă încărcată cu aproximativ 1,8 kg de Semtex a lovit aripa unui avion de marfă ucrainean Antonov An-124 staționat pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, fără a detona. O anchetă comună a The Telegraph și Welt am Sonntag, bazată pe documente ale serviciilor de informații din Germania, Lituania și Polonia, îl indică pe motociclistul rus Oleg Levușkin ca presupus organizator și pe agentul belarus Andrei Kașakov ca presupus executant direct. Pe 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia pentru tentativa de atac și a anunțat măsuri de ripostă, inclusiv închiderea consulatului rus de la Bonn.
-
Peste jumătate din F-16-urile Ucrainei sunt imobilizate din cauza mentenanței din Belgia; Zelensky cere mutarea lucrărilor în Ucraina
Un raport publicat de The Wall Street Journal arată că mai mult de jumătate din avioanele F-16 ale Ucrainei sunt neoperaționale din cauza întârzierilor la mentenanța efectuată în Belgia de compania Sabena Aerospace Engineering, sub un contract american de până la 235,5 milioane de dolari. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat pentru Financial Times că aproximativ jumătate din flotă se află în Europa pentru reparații și a cerut mutarea unei părți a lucrărilor pe teritoriul ucrainean. Ministerul ucrainean de Externe a contestat caracterizarea „catastrofală" a problemei.
-
Ucraina prioritizează cheltuielile bugetare: apărare, pensii și salarii în sectorul public; construcțiile neesențiale, suspendate
Guvernul ucrainean a aprobat luni, 28 septembrie, o decizie prin care stabilește prioritățile cheltuielilor bugetare în contextul unei situații financiare difficile. Fondurile vor fi direcționate către apărare, pensii, plăți sociale și salariile angajaților din sectorul bugetar, în timp ce proiectele neesențiale de construcție, reconstrucție, reparații capitale și amenajare urbană sunt amânate până la sfârșitul războiului. Premierul Serhiy Koretsky a legat o parte din presiunea financiară de întârzierea asistenței internaționale, cauzată și de neîndeplinirea unor angajamente ale Ucrainei față de partenerii externi.
-
51 de state membre ONU cer Rusiei să accepte un armistițiu necondiționat; Ucraina a acceptat deja
Pe 23 septembrie, un grup de 51 de state membre ale ONU a publicat o declarație comună prin care cere Rusiei să accepte un armistițiu complet, imediat și necondiționat și să se angajeze în negocieri de pace substanțiale. Declarația, prezentată de Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas și de ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, subliniază că Ucraina acceptase deja un astfel de armistițiu din martie 2025. Statele Unite nu s-au alăturat declarației.
-
UE nu a reușit luni să prelungească sancțiunile individuale împotriva Rusiei; Slovacia și Franța insistă pe eliminarea oligarhilor Usmanov și Fridman de pe listă
Comitetul Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper) a eșuat luni, 21 septembrie, în încercarea de a prelungi regimul de sancțiuni individuale care vizează persoane responsabile de subminarea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. Slovacia a insistat pe eliminarea oligarhilor ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe listă, iar Franța a cerut același lucru pentru Usmanov invocând interese naționale. Un compromis care prevedea delistingul celor doi în schimbul prelungirii sancțiunilor pentru 36 de luni a fost blocat de Letonia la procedura de vot scris. Ambasadorii UE urmau să se reîntâlnească marți dimineața, înainte de expirarea regimului la miezul nopții.