Dispută diplomatică între Ucraina și Coreea de Sud după transferul a doi prizonieri nord-coreeni

De ce contează

Disputa reprezintă o ruptură publică neobișnuită între Ucraina și un partener democratic asiatic, pe o chestiune sensibilă legată de prizonierii nord-coreeni din războiul Rusiei. Ea implică direct potențialul Seulului de a sprijini Ucraina, inclusiv cu armament, în contextul în care Coreea de Sud furnizează deja ajutor umanitar și financiar.

Ce s-a întâmplat

Pe 23 septembrie, în timpul Adunării Generale a ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a transferat recent în Coreea de Sud doi soldați nord-coreeni capturați în regiunea rusă Kursk, unde luptaseră de partea Moscovei. Cei doi au ajuns în Coreea de Sud la mijlocul lunii septembrie, nu au probleme grave de sănătate și, potrivit Serviciului Național de Informații sud-coreean (NIS), au declarat că vor să se stabilească în Coreea de Sud.

A doua zi, președintele sud-coreean Lee Jae-myung a acuzat Ucraina că a încălcat un acord de confidențialitate privind transferul. Biroul Prezidențial ucrainean a negat că vreun astfel de acord a existat. NIS a informat o comisie parlamentară că Ucraina a fost prima parte care a solicitat confidențialitate, invocând preocupări legate de viitoarele negocieri de schimb de prizonieri, și că ambele părți au convenit prin diverse canale să păstreze transferul secret, deși nu se știe dacă un acord exista la nivel de lideri.

Pe 25 septembrie, consilierul prezidențial ucrainean Dmytro Lytvyn a scris pe Facebook că niciun acord de confidențialitate nu a existat. Pe 28 septembrie, Ministerul sud-coreean de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri ucrainean Andrii Veshkin; prim-viceministrul Park Yoon-joo a transmis poziția Seulului și a cerut Kievului o explicație oficială și scuze. La 1 octombrie, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a declarat că Ucraina intenționează să rezolve disputa și a descris situația drept o „neînțelegere diplomatică", afirmând că este în contact zilnic cu omologul său sud-coreean. La 2 octombrie, Lee Jae-myung a avertizat pe X că, în lipsa unor scuze publice, vor fi luate „măsuri suplimentare", fără a le preciza.

Un oficial sud-coreean de rang înalt, citat de Korea JoongAng Daily, a declarat că Ucraina a informat Seulul în avans, prin canale diplomatice, că Zelenski intenționa să menționeze prizonierii în discursul de la ONU, în pofida acordului de a nu o face, și a solicitat înțelegere. Coreea de Sud a calificat dreptul Ucrainei de a nega acordul drept o subminare gravă a încrederii reciproce. NIS a evaluat că Zelenski a dezvăluit probabil transferul pentru a mobiliza sprijinul public sud-coreean în favoarea furnizării de arme și asistență Ucrainei. Coreea de Nord nu a comentat public transferul.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Presa ucraineană prezintă situația ca pe o „neînțelegere diplomatică" ce se rezolvă pe cale diplomatică, subliniind contactul zilnic al ministrului Sybiha cu Seulul și numind Coreea de Sud un partener important. Este evidențiată negarea de către Biroul Prezidențial a oricărui acord de confidențialitate și declarația consilierului Dmytro Lytvyn conform căreia ar fi fost greșit să se ascundă unde au ajuns prizonierii. Orientalistul Mykola Polishchuk sugerează că Seulul ar fi intenționat să-i predea pe cei doi prizonieri lui Kim Jong Un pentru propagandă, ceea ce reformulează disputa ca pe un conflict privind modul de gestionare a capturilor nord-coreene. Ambasadorul ucrainean Valerii Chaly susține că episodul evidențiază o problemă mai profundă de slăbire a comunicării în cadrul sistemului de politică externă a Ucrainei.

Cum prezintă evenimentul sursele internaționale

Relatările din presa sud-coreeană, preluate de publicații din SUA și Germania, încadrează dezvăluirea ca pe o încălcare a unui acord reciproc și subliniază cererea Seulului pentru o explicație oficială și scuze. Sunt evidențiate evaluarea NIS conform căreia dezvăluirea lui Zelenski ar fi vizat mobilizarea opiniei publice sud-coreene în favoarea furnizării de arme Ucrainei, temerile legate de siguranța celor doi prizonieri și a familiilor lor din Nord, și preocupările că episodul ar putea complica diplomația inter-coreeană și cea dintre SUA și DPRK. Este subliniată amenințarea președintelui Lee Jae-myung cu „măsuri suplimentare" și „profunda simpatie" exprimată față de ceea ce Seulul descrie ca declarații ucrainene privind un posibil conflict militar între Nord și Sud.

Unde diferă relatările

Surse ucrainene și surse sud-coreene susțin poziții opuse privind trei chestiuni centrale. În primul rând, existența acordului de confidențialitate: Coreea de Sud afirmă că un astfel de acord a existat și că Ucraina a fost prima care a solicitat confidențialitate, în timp ce Biroul Prezidențial ucrainean neagă orice astfel de înțelegere. În al doilea rând, dacă Ucraina a anunțat Seulul în avans prin canale diplomatice: un oficial sud-coreean de rang înalt spune că da, iar Kievul, prin negarea acordului, implică faptul că nu exista ceea ce ar fi trebuit anunțat. În al treilea rând, dacă Ucraina a exprimat vreun regret: NIS le-a spus parlamentarilor că nu a existat nicio scuză sau regret prin niciun canal, în timp ce oficialii ucraineni prezintă chestiunea ca pe o „neînțelegere diplomatică" menită a fi soluționată, fără a formula scuze oficiale. O a patra diferență este interpretativă: un cercetător de la Institutul Coreean pentru Unificare Națională sugerează că „măsurile suplimentare" ar viza ajutorul umanitar, financiar și de reconstrucție oferit Ucrainei, în timp ce Lee Jae-myung nu a precizat la ce se referă.

Context

Cei doi soldați nord-coreeni fuseseră capturați de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk, o sursă precizând ianuarie 2025. Au ajuns în Coreea de Sud la mijlocul lunii septembrie, nu au probleme grave de sănătate și au declarat că vor să se stabilească în Sud. Coreea de Sud furnizează ajutor umanitar și financiar Ucrainei din 2022, dar are o politică de a nu furniza arme țărilor aflate activ în conflict; în iulie, Seulul a promis suplimentar 100 de milioane de dolari ajutor non-letal la summitul NATO. NIS estimează că aproximativ 9.000 de soldați nord-coreeni au fost implicați în operațiuni de supraveghere în regiunea Kursk. Coreea de Nord nu a comentat public transferul, dar a susținut anterior că defuncțiile majore ale cetățenilor săi sunt rezultatul răpirilor sau atragerii de către Seul.