UE prelungește sancțiunile legate de Ucraina cu 36 de luni, dar îi scoate de pe listă pe Usmanov și Fridman; Ucraina califică decizia drept „rușinoasă”
Pe 22 septembrie, Consiliul UE a prelungit cu 36 de luni, până la 22 septembrie 2029, regimul de sancțiuni privind persoanele responsabile de acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În același pachet, UE a eliminat de pe lista de sancțiuni oligarhii ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman. Ucraina a calificat decizia drept „rușinoasă și nejustificată”, iar Estonia, Letonia și Lituania au anunțat sancțiuni naționale proprii. O zi mai târziu, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, l-a grațiat pe cetățeanul francez Martin Ryan, condamnat pentru spionaj — o mișcare legată, potrivit presei, de presiunile Franței pentru scoaterea lui Usmanov de pe listă.
Puncte-cheie
- Consiliul UE a prelungit cu 36 de luni, până la 22 septembrie 2029, sancțiunile privind persoanele care amenință integritatea teritorială și independența Ucrainei — prima reînnoire pe trei ani în locul ciclului obișnuit de șase luni.
- În același pachet, oligarhii ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman, adăugați pe lista UE pe 28 februarie 2022, au fost eliminați.
- Franța a făcut lobby pentru scoaterea lui Usmanov de pe listă, în încercarea de a obține eliberarea unor cetățeni francezi deținutati în Azerbaidjan, au relatat surse citate de Reuters.
- Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a numit decizia „rușinoasă și nejustificată” și a cerut state membre să impună sancțiuni naționale.
- Letonia a fost singura țară UE care s-a opus public ridicării sancțiunilor, însă s-a abținut în loc să voteze împotriva întregului pachet; Estonia, Letonia și Lituania au anunțat sancțiuni naționale proprii.
- Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a semnat pe 23 septembrie un decret de grațiere pentru 20 de persoane, inclusiv pentru francezul Martin Ryan, CEO al Mercorama, deținut din decembrie 2023 și condamnat la 10 ani pentru spionaj în martie 2026 — acuzatii respinse de Franța.
De ce contează
Este prima reînnoire pe trei ani a regimului de sancțiuni al UE legat de Ucraina, în locul ciclului obișnuit de șase luni, ceea ce consolidează arhitectura sancțiunilor pe termen mediu. În același timp, decizia de a elimina două designări individuale — oligarhi adăugați pe listă în februarie 2022 — semnalează că presiunile bilaterale și interesele naționale pot remodela politica de sancțiuni a UE. Reacția publică a Ucrainei, care a calificat decizia drept „rușinoasă”, și anunțul Estoniei, Letoniei și Lituaniei privind sancțiuni naționale compensatorii evidențiază o fisură în frontul unit al UE.
Ce s-a întâmplat
Pe 22 septembrie, Consiliul UE a reînnoit cu 36 de luni, până la 22 septembrie 2029, regimul de sancțiuni privind persoanele responsabile de acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În același pachet, UE a scos de pe lista de sancțiuni oligarhii ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman, adăugați inițial pe 28 februarie 2022. Potrivit relatărilor, Franța a făcut lobby pentru eliminarea lui Usmanov, în încercarea de a obține eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan; Luxemburg a susținut, la rândul său, scoaterea lui Fridman, în contextul unor acțiuni în instanță ale acestuia privind active înghețate. Ucraina a criticat public decizia, calificând-o drept „rușinoasă și nejustificată”. Letonia a fost singura țară care s-a opus public, dar s-a abținut în loc să voteze împotriva pachetului; Estonia, Letonia și Lituania au anunțat ulterior sancțiuni naționale proprii. Comisia Europeană a refuzat să explice public motivele eliminării, invocând caracterul confidențial al discuților. O zi mai târziu, pe 23 septembrie, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a semnat un decret de grațiere pentru 20 de persoane, inclusiv pentru francezul Martin Ryan, deținut din decembrie 2023 și condamnat în martie 2026 la 10 ani de închisoare pentru spionaj — acuzații respinse de Paris.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Ucraina a încadrat decizia ca fiind „rușinoasă și nejustificată”, prin vocea ministrului de externe Andrii Sibiha și a comisarului prezidențial pentru politica de sancțiuni, Vladislav Vlasyuk, subliniind că autoritățile de la Kiev nu văd circumstanțe schimbate care să justifice ridicarea sancțiunilor. Kievul a evidențiat că nu a fost consultat în privința pașilor făcuți de Franța, Slovacia și Luxemburg și a contrastat poziția acestora cu apărarea publică a intereselor ucrainene de către Letonia. Ca reacție, partea ucraineană a anunțat că va propune noi sancțiuni ale UE împotriva altor oligarhi ruși legați de complexul militar-industrial, sugerând nume precum Lisin și Potanin.
Unde diferă relatările
Raportarea pune față în față două versiuni asupra motivului real al deciziei: surse diplomatice franceze și europene citate de Reuters au spusat că Azerbaidjanul „folosește” dosarul Usmanov pentru a șantaja Parisul în chestiunea cetățenilor francezi deținuți, în timp ce Baku a respins public această caracterizare. Există, de asemenea, divergențe privind gradul de opoziție din UE: premierul leton Andris Kulbergs a spus că Letonia a rămas singură în opoziție și că Estonia și Lituania acceptaseră deja scoșterea de pe listă — însă alte relatări arată că Estonia a formulat critici publice ferme la adresa deciziei și a impus ulterior sancțiuni naționale.
Context
Regimul de sancțiuni al UE privind acțiunile care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei a fost creat în martie 2014 și acoperă în prezent peste 3.000 de persoane fizice și juridice. Usmanov și Fridman au fost incluși pe 28 februarie 2022; Vladimir Putin și Serghei Lavrov — pe 25 februarie 2022. Francezul Martin Ryan, director general al Mercorama, a fost reținut în Azerbaidjan în decembrie 2023 și condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj pe 16 martie 2026, sentință contestată de Paris. Usmanov s-a mutat în Uzbekistan în 2022, iar în octombrie 2024 instanța ucraineană anticorupție i-a confiscat activele din Ucraina; Fridman este căutat de SBU din decembrie 2023, iar activele sale din Ucraina, inclusiv Alfa-Bank (acum Sense Bank), au fost naționalizate. Slovacia, Franța și Luxemburg au susținut inițiativa de scoatere a celor doi de pe listă; Luxemburg a legat cazul Fridman de pretenții de cel puțin 16 miliarde de dolari formulate de Fridman în instanțe privind active înghețate. UE ar fi ratat termenul de reînnoire și a recurs la o soluție juridică de avarie pentru a evita prăbușirea pachetului de sancțiuni.