Віктор Орбан
Viktor Orbán este un politician maghiar care este prim-ministru al Ungariei din 2010, funcție pe care a mai deținut-o între 1998 și 2002. Este liderul partidului Fidesz și este cunoscut pentru poziția sa politică național-conservatoare și eurosceptică.
-
Zelensky, invitat la Budapesta pentru aniversarea a 70 de ani de la Revoluția ungară; Ucraina și Ungaria pregătesc prima întâlnire bilaterală
Președintele Volodimir Zelensky a primit o invitație de a vizita Budapesta săptămâna viitoare pentru a participa la evenimentele care marchează cea de-a 70-a aniversare a Revoluției ungare din 23 octombrie. Informația a fost anunțată de Igor Zhovkva, adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, într-un interviu acordat Euronews. În paralel, Zelensky și premierul ungar Péter Magyar se pregătesc pentru prima lor întâlnire bilaterală oficială, programată vineri dimineața în marja unui summit UE de la Bruxelles.
-
Prima întâlnire Zelenski–Magyar la Bruxelles: resetarea relațiilor dintre Ucraina și Ungaria
Pe 16 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul ungar Péter Magyar au avut prima lor întâlnire bilaterală oficială, desfășurată cu ușile închise la Bruxelles, în marja summitului liderilor UE. Discuțiile au vizat drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, parcursul european al Ucrainei, comerțul și agricultura, în contextul în care Budapesta a deblocat recent două clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE.
-
Alegeri prezidențiale în Bulgaria: Yotova, favorită în fața lui Gyurov, într-un scrutin cu miză pentru Ucraina
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Bulgaria este programat pentru 25 octombrie. Candidata considerată favorită este Iliana Yotova, care asigură interimatul președinției și este fosta adjunctă a premierului Rumen Radev. Principalul său contracandidat este fostul premier pro-ucrainean Andrey Gyurov. Sondajele recente o plasează pe Yotova între 44–47%, față de 24–26% pentru Gyurov.
-
UE a deschis clusterele de negociare 2 și 3 cu Ucraina, după ce Kievul a adoptat legea privind drepturile minorităților
Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis oficial clusterele de negociare 2 (Piața Internă) și 3 (Competitivitate și Creștere Incluzivă) în cadrul negocierilor de aderare a Ucrainei, la a patra Conferință Interguvernamentală de la Luxemburg. Decizia a fost posibilă după ce Parlamentul ucrainean a adoptat cu 266 din 450 de voturi, iar președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 12 octombrie o lege privind educația în limbile minorităților naționale recunoscute ca limbi oficiale ale UE. Ungaria, care blocase progresul Ucrainei din 2023, și România au salutat adoptarea legislației.
-
Ucraina adoptă legea privind drepturile lingvistice ale minorităților; UE ar putea deschide două noi clustere de aderare
Pe 12 octombrie, Rada Supremă a adoptat proiectul de lege nr. 16119 privind educația în limbile minorităților naționale și ale popoarelor indigene, condiție prealabilă impusă de Ungaria pentru deblocarea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Ucrainei la UE. Președintele Volodimir Zelenski a semnat legea în aceeași zi. Miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei, Andrii Sîbiha și Anita Orbán, s-au întâlnit la Luxemburg, unde Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper) era pregătit să aprobe pozițiile de negociere ale UE pentru deschiderea celor două clustere — „Piața internă" și „Competitivitate și creștere incluzivă" — la conferința interguvernamentală programată pentru 13 octombrie.
-
Comisia Europeană propune „integrare graduală" pentru Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru în piața unică a UE
Comisia Europeană a elaborat un proiect de propunere care oferă țărilor candidate la aderare o „integrare graduală" în piața unică a UE — incluzând comerț fără bariere și acces la programele europene de cercetare — în timp ce cererile de aderare sunt încă în curs de procesare. „Hărțile rutiere" prioritare sunt propuse pentru Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru, în timp ce procesul celorlalți candidați este întârziat. Beneficiile economice sunt condiționate de sprijinul pentru politica externă a UE și de prevenirea transferului de tehnologii critice către state ostile, în special Rusia și China. Proiectul va fi prezentat oficial la 6 octombrie, iar liderii UE îl vor discuta la summitul de la Bruxelles din 15–16 octombrie.
-
Marcelenko cere UE la Bruxelles un nou mecanism de folosire a activelor rusești înghețate pentru a acoperi nevoile Ucrainei în 2027
La reuniunea donatorilor de la Bruxelles din 29 septembrie, ministrul ucrainean de Finanțe Serhiy Marchenko a estimat că Ucraina va avea nevoie în 2027 de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aproximativ 69 de miliarde de euro) peste asistența deja promisă, și a solicitat UE un mecanism de utilizare a activelor suverane rusești înghețate, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro. Cererea a fost întâmpinată cu scepticism de oficiali europeni, care subliniază că tranșa bugetară de 15 miliarde de euro din acordul existent de 90 de miliarde este încă blocată din cauza reformelor.
-
Statele UE au deblocat 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace pentru Ucraina
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit condițiile de eliberare a 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace (EPF) pentru sprijinirea Ucrainei, punând capăt blocajului impus de veto-ul Ungariei. Anunțul a fost făcut pe 25 septembrie de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. Aproape jumătate din sumă este destinată rambursării costurilor suportate deja de statele membre.
-
UE prelungește sancțiunile legate de Ucraina cu 36 de luni, dar îi scoate de pe listă pe Usmanov și Fridman; Ucraina califică decizia drept „rușinoasă”
Pe 22 septembrie, Consiliul UE a prelungit cu 36 de luni, până la 22 septembrie 2029, regimul de sancțiuni privind persoanele responsabile de acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În același pachet, UE a eliminat de pe lista de sancțiuni oligarhii ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman. Ucraina a calificat decizia drept „rușinoasă și nejustificată”, iar Estonia, Letonia și Lituania au anunțat sancțiuni naționale proprii. O zi mai târziu, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, l-a grațiat pe cetățeanul francez Martin Ryan, condamnat pentru spionaj — o mișcare legată, potrivit presei, de presiunile Franței pentru scoaterea lui Usmanov de pe listă.
-
Sybiha îl critică pe Magyar după refuzul Ungariei de a se alătura inițiativei „Carpathian Eight”
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a răspuns pe platforma X la declarațiile premierului ungar Péter Magyar, calificându-le drept „nejustificat de conflictuale” și comparându-le cu politica de blocare și izolare a fostului premier Viktor Orbán. Magyar a anunțat că Ungaria nu va participa la formatul „Carpathian Eight” inițiat de Ucraina și că nu va permite construirea de depozite de carburanți pe teritoriul ungar pentru nevoile Ucrainei. Magyar și ministra ungară de externe Anita Orbán au respins comparația, afirmând că noul guvern de la Budapesta a făcut numeroase gesturi de bunăvoință față de Ucraina.