Alegeri prezidențiale în Bulgaria: Yotova, favorită în fața lui Gyurov, într-un scrutin cu miză pentru Ucraina
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Bulgaria este programat pentru 25 octombrie. Candidata considerată favorită este Iliana Yotova, care asigură interimatul președinției și este fosta adjunctă a premierului Rumen Radev. Principalul său contracandidat este fostul premier pro-ucrainean Andrey Gyurov. Sondajele recente o plasează pe Yotova între 44–47%, față de 24–26% pentru Gyurov.
Puncte-cheie
- Primul tur al alegerilor prezidențiale din Bulgaria este programat pentru 25 octombrie.
- Iliana Yotova, fosta adjunctă a lui Rumen Radev, exercită temporar funcția de președinte interimar și candidează alături de Kiril Vilchev.
- Fostul premier pro-ucrainean Andrey Gyurov candidează alături de Georgi Kandev.
- Rumen Radev este premier al Bulgariei.
- Sondajele recente indică tandemul Yotova–Vilchev la 44–47% și tandemul Gyurov–Kandev la 24–26%.
- Potrivit Alfa Research, aproximativ 30% dintre alegători își pot schimba opțiunea în ziua votului.
- Scenariul considerat cel mai probabil este o victorie a Ilianei Yotova.
De ce contează
Alegerea are loc pe fondul unei concentrări fără precedent a puterii în persoana lui Radev, care a trecut de la președinție la funcția de premier, în timp ce aliații săi controlează parlamentul. O victorie a Yotovei ar consolida o conducere descrisă ca reticentă în a sancționa figuri legate de Rusia și sceptică față de coaliția voluntarilor care susține Kievul. O victorie a lui Gyurov ar putea introduce o contrapondere pro-occidentală la influența lui Radev, chiar dacă o repoziționare completă a politicii externe nu este așteptată. Rezultatul va influența poziția Bulgariei privind sancțiunile UE, achizițiile de apărare și sprijinul pentru Ucraina. Sursele descriu comportamentul Bulgariei ca preluând rolul jucat anterior de Ungaria lui Viktor Orbán în blocarea unor părți ale pachetului de sancțiuni al UE.
Ce s-a întâmplat
Pe 25 octombrie va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, într-un scrutin dominat de Iliana Yotova, președinte interimar și fostă adjunctă a lui Rumen Radev, care candidează alături de Kiril Vilchev. Principalul contracandidat este Andrey Gyurov, fost premier cu reputație pro-ucraineană, care candidează alături de Georgi Kandev. Sondajele recente o plasează pe Yotova la 44–47% și pe Gyurov la 24–26%, cu aproximativ 30% dintre alegători declarați indeciși înainte de ziua votului. Contextul este marcat de ascensiunea politică a lui Radev, care a demisionat din funcția de președinte în 2026 și a câștigat ulterior funcția de premier, în timp ce noul său partid, Bulgaria Progresistă, a obținut 131 din 240 de locuri în parlament în alegerile din aprilie.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Ambele articole sunt scrise dintr-o perspectivă analitică explicit ucraineană, de autori ai Consiliului de Politică Externă „Ukrainian Prism", și prezintă scrutinul prin prisma implicațiilor pentru securitatea Ucrainei și pentru sprijinul acordat sancțiunilor UE. Yotova și Radev sunt descriși în termeni precum „pro-ruși" și „aproape aliați ai Kremlinului", iar scrutinul este prezentat ca o alegere între o traiectorie mai apropiată sau mai îndepărtată de interesele Kievului. Gyurov este contrastat explicit ca „pro-ucrainean".
Unde diferă relatările
Există relatări contradictorii cu privire la semnarea de către ministrul de externe al Bulgariei a unei declarații comune privind coaliția voluntarilor la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est din 15 iulie: relatările indică faptul că ministrul a semnat declarația la Kiev, în timp ce premierul Radev a susținut public că ministrul nu a semnat nimic. De asemenea, relatările diferă și în privința unei declarații de solidaritate cu Ucraina la New York în septembrie: șefa diplomației UE, Kaja Kallas, este citată afirmând că Bulgaria a aderat la declarația comună, în timp ce președinta interimară Iliana Yotova a declarat că nu a semnat nimic.
Context
Bulgaria se confruntă cu instabilitate politică recurentă și alegeri anticipate repetate încă din 2021. În 2026, președintele de atunci Rumen Radev a demisionat anticipat și a condus nou-formata Bulgarie Progresistă, care a câștigat 131 din 240 de locuri parlamentare în aprilie, înlocuind GERB, DPS și PP-DB de la controlul politic și producând primul guvern stabil din ani bazat pe o majoritate monopartinică. Guvernul Radev s-a opus sancțiunilor UE care îl vizau pe Patriarhul Kirill și pe fostul șef al Lukoil, Vagit Alekperov, contribuind la excluderea acestora din pachetul de sancțiuni. Fabricile Rheinmetall pentru pulbere și muniție planificate în Bulgaria au fost reduse invocând constrângeri bugetare, iar ministerul apărării a încercat să achiziționeze avioane MiG-29 și piese de schimb pentru avioane din era sovietică, afirmând explicit că apărarea spațiului aerian bulgar are prioritate față de nevoile Ucrainei. Premierul Radev a refuzat să se alăture coaliției voluntarilor pe 14 iulie, în timp ce ministrul de externe a semnat o declarație comună aferentă a doua zi; Radev a negat ulterior că ar fi fost semnat vreun document, iar un incident similar ar fi avut loc la New York în septembrie privind o declarație de solidaritate cu Ucraina.