h.ua

Publicat la · Actualizat la

UE și mai multe guverne condamnă alegerile pentru Duma de Stat organizate de Rusia pe teritorii ocupate ale Ucrainei; anunță sancțiuni

Alegerea Dumei de Stat a Federației Ruse a avut loc în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în Crimeea, Sevastopol și în părți ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. La 21 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a condamnat, în numele Uniunii, organizarea acestor scrutinuri și a anunțat că Bruxellesul nu va recunoaște nici desfășurarea, nici rezultatele votului pe teritoriile ocupate. UE a anunțat sancțiuni împotriva organizatorilor și candidaților de pe teritoriile ocupate, precum și împotriva celor responsabili de subminarea alegerilor libere în Rusia. Estonia, Lituania, Franța, Polonia, Germania, Elveția și România au condamnat scrutinul, iar cinci state (Australia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia și Regatul Unit) au emis o declarație comună în același sens.

Puncte-cheie

  • Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei s-au desfășurat pe 18–20 septembrie, inclusiv în Crimeea, Sevastopol și în părți ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
  • UE, prin Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, a anunțat la 21 septembrie că nu va recunoaște desfășurarea sau rezultatele scrutinului pe teritoriile ocupate și le-a calificat drept încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU.
  • UE a anunțat sancțiuni împotriva persoanelor implicate în organizarea scrutinului, a candidaților de pe teritoriile ocupate și a celor responsabili de subminarea alegerilor libere în Rusia.
  • UE a condamnat excluderea partidului Iabloko, singurul partid înregistrat cu platformă anti-război, din lista federală, și neinvitarea observatorilor OSCE.
  • Potrivit datelor preliminare ale CEC rus, la peste 95% din protocoalele procesate, Rusia Unită a obținut 57,83% din votul pe lista federală, PCR – 13,81%, LDPR – 8,98%, „Oameni Noi" – 7,96%, iar partidul "O Rusie Justă" se situa la 4,96%.
  • Cinci state (Australia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia și Regatul Unit) au emis o declarație comună calificând scrutinul drept încălcare gravă a suveranității și independenței Ucrainei.
  • Estonia, Lituania, Franța, Polonia, Germania, Elveția și România au condamnat, de asemenea, scrutinul, iar Estonia l-a descris drept „spectacol politic" menit să consolideze puterea lui Vladimir Putin.

De ce contează

UE s-a angajat formal la nerecunoașterea scrutinului de pe teritoriile ocupate și la noi sancțiuni, un pas cu consecințe juridice și diplomatice concrete. A fost prima rundă de alegeri parlamentare ruse organizată și pe porțiunile ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, adâncind tentativa Moscovei de a integra aceste teritorii. Guvernele occidentale au încadrat explicit votul și ca pe o subminare a democrației în interiorul Rusiei, invocând excluderea partidului Iabloko, lipsa observatorilor OSCE și restrângerea presei independente. Condamnările coordonate din partea UE, Estoniei, Lituaniei, Franței, Poloniei, Germaniei, Elveției și României, alături de declarația comună a cinci state (Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Norvegia), arată o aliniere internațională largă împotriva acestei decizii.

Ce s-a întâmplat

Rusia a organizat scrutinul pentru Duma de Stat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv pe teritoriile ocupate ale Ucrainei – Crimeea, Sevastopol și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. La 21 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a emis o declarație în numele Uniunii în care a condamnat organizarea „alegerilor" pe teritoriile ocupate ca încălcare flagrantă a dreptului internațional, a Cartei ONU și a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. UE a anunțat sancțiuni împotriva persoanelor implicate în organizarea scrutinului, a candidaților care au candidat pe teritoriile ocupate și a celor responsabili de subminarea posibilității unor alegeri libere și corecte în Rusia. UE a mai criticat neinvitarea observatorilor OSCE, excluderea de pe lista federală a partidului Iabloko (descris ca singurul partid înregistrat cu platformă anti-război) și a cerut Rusiei să înceteze agresiunea, să accepte un armistițiu imediat și necondiționat și să-și retragă forțele de pe teritoriul Ucrainei. Estonia, Lituania, Franța, Polonia, Germania, Elveția și România au condamnat, de asemenea, scrutinul. Australia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia și Regatul Unit au publicat o declarație comună care califică scrutinul drept încălcare gravă a suveranității Ucrainei și a Cartei ONU și cere comunității internaționale să respingă tentativele de normalizare a ocupației. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, după procesarea a peste 95% din protocoale, partidul de guvernământ Rusia Unită a obținut 57,83% din votul pe lista federală, PCR – 13,81%, LDPR – 8,98%, „Oameni Noi" – 7,96%, iar „O Rusie Justă" era la 4,96%, sub pragul de 5%.

Cum prezintă evenimentul sursele internaționale

Poziția UE, transmisă prin declarația Înaltului Reprezentant Kaja Kallas, a fost articulată la nivelul întregii Uniuni și include trei elemente principale: condamnarea organizării scrutinului pe teritoriile ocupate, nerecunoașterea atât a desfășurării, cât și a rezultatelor, și anunțul unor sancțiuni împotriva organizatorilor și candidaților de pe aceste teritorii, precum și a celor care subminează alegerile libere în Rusia. Declarația califică scrutinul drept încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU și cere retragerea forțelor ruse. Estonia, Lituania, Franța, Polonia, Germania, Elveția și România au transmis poziții naționale critice, iar Australia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia și Regatul Unit au emis o declarație comună care leagă scrutinul de un „sistem mai larg de ocupație" și cere tragerea la răspundere a organizatorilor. În ansamblu, mesajul comun este acela al nerecunoașterii rezultatelor și al presiunii continue asupra Moscovei.

Unde diferă relatările

Cifrele preliminare privind votul pe lista federală diferă ușor între două centralizări ale CEC rus: la circa 95,18% din protocoale procesate, Rusia Unită avea 57,83%, PCR – 13,81%, LDPR – 8,98%, „Oameni Noi" – 7,96%, iar „O Rusie Justă" – 4,96% (sub prag); la circa 97,37% procesate, Rusia Unită avea 57,96%, PCR – 13,67%, LDPR – 8,96%, „Oameni Noi" – 7,91%, iar „O Rusie Justă" – 5,1% (peste prag). De asemenea, formulările folosite de ministrul de externe estonian Margus Tsahkna variază ușor între „spectacol politic" și „show politic", iar scopul atribuit scrutinului este descris alternativ ca „consolidare a puterii lui Vladimir Putin" sau „consolidare a regimului liderului de la Kremlin, Vladimir Putin".

Context

Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei s-au desfășurat pe parcursul a trei zile, 18–20 septembrie, cu vot organizat și în Crimeea, Sevastopol și în părți ocupate din patru regiuni ucrainene. Rusia nu a invitat observatori OSCE să monitorizeze scrutinul. Anterior, Curtea Supremă a Rusiei anulase înregistrarea listei federale a partidului Iabloko, singurul partid înregistrat cu o platformă explicit anti-război, înlăturând astfel principala forță de opoziție din cursa electorală. Pe 20 septembrie, autoritățile de ocupație din porțiunea temporar ocupată a regiunii Donețk au închis secțiile de vot mai devreme, la ora 14:00, invocând amenințarea cu drone ucrainene.