Tema: Drepturile omului
-
Comisarul Consiliului Europei cere încetarea focului și evacuare civilă din Oleshky, oraș ocupat unde localnicii mor de foame
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, a cerut pe 25 septembrie încetarea imediată a focului în zona Oleshky, acces umanitaritar nestingherit și evacuarea civililor. Orașul ocupat de Rusia din regiunea Herson se confruntă cu o criză umanitară gravă: civili, inclusiv copii, sunt lipsiți de hrană, medicamente, apă și electricitate, fără aprovizionare din mai. O'Flaherty a indicat Rusia, ca putere ocupanată, responsabilă conform Convenției de la Geneva.
-
Șeful diplomației poloneze s-a întâlnit cu omologul său belarus la Adunarea Generală a ONU, descriind întâlnirea drept o „descoperire”
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski s-a întâlnit cu ministrul de externe al Belarusului, Maxim Ryzhenkov, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit lui Sikorski, este prima întâlnire la acest nivel între Polonia și Belarus cel mai probabil din 2016, pe care a descris-o drept o „descoperire”. Temele discutate au inclus situația de la frontieră și securitatea regională, Sikorski indicând că a ridicat și chestiunea utilizării teritoriului belarus de către Rusia pentru lansări de drone și rachete.
-
Consiliul Bisericilor din Ucraina face apel la Papa Leon al XIV-lea din cauza crizei umanitare din Oleshky, ocupată de ruși
Consiliul Panucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase a lansat un apel privind situația umanitară critică din orașul Oleshky, ocupat de Rusia în regiunea Herson. Consiliul s-a adresat Papei Leon al XIV-lea, Consiliului Mondial al Bisericilor, Alianței Mondiale Evanghelice, statelor membre ONU și Comitetului Internațional al Crucii Roșii, cerând o misiune umanitară și evacuarea locuitorilor către teritoriul controlat de Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Andriy Sybiha a anunțat că Ucraina va ridica problema la Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale ONU.
-
Trump a semnat legea sancțiunilor Lindsey Graham, care include sancțiuni pentru deportarea copiilor ucraineni
Președintele american Donald Trump a semnat pe 18 septembrie legea H.R. 5334 — Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 — care codifică pentru prima dată la nivel legislativ sancțiunile pentru deportarea forțată a copiilor ucraineni și include măsuri economice ample împotriva sectorului energetic, financiar și de apărare al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul de externe Andrii Sibiga au salutat semnarea, calificând-o drept o „zi cu adevărat istorică”.
-
Primarul Liovului, Andrii Sadovyi, anunță descoperirea unui dispozitiv de ascultare în mașina sa de serviciu
Primarul Lvivului, Andrii Sadovyi, a anunțat că un dispozitiv care ar fi putut fi folosit pentru ascultare a fost găsit în mașina sa oficială de serviciu. Dispozitivul, care conținea o antenă și un card SIM, a fost descoperit după ce bateria mașinii s-a descărcat complet în decurs de o lună și în interior a apărut un zgomot ciudat. Sadovyi a spus că nu are idee cine ar fi putut instala dispozitivul, a sesizat autoritățile de aplicare a legii și a cerut public ca acestea să ridice aparatul dacă a fost montat legal, printr-o hotărâre judecătorească.
-
Raport ONU: aproximativ 1.004 cazuri de violență sexuală legate de războiul din Ucraina, majoritatea atribuite forțelor ruse
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a publicat un raport care documentează aproximativ 1.004 cazuri de violență sexuală în contextul invaziei ruse la scară largă a Ucrainei, în perioada 24 februarie 2022 – sfârșitul lunii iulie din anul de raportare. 89% dintre cazuri sunt atribuite autorităților ruse. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut încetarea imediată a violențelor și retragerea forțelor ruse din Ucraina.
-
Rada Supraviețuitoare a adoptat în primă lectură proiectul de lege privind controlul parlamentar asupra organelor de drept
Pe 17 septembrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în primă lectură proiectul de lege nr. 14130, care extinde controlul parlamentar asupra Biroului de Investigații al Statului (DBR/SBI), Parchetului General, Biroului Securității Economice (BEB) și Poliției Naționale. Documentul prevede raportări anuale obligatorii privind investigarea cazurilor de tortură și relele tratamente și introduce posibilitatea unor audieri închise în comisiile parlamentare.
-
Comisarii europeni au trimis deputaților ucraineni o scrisoare cu condiții pentru finanțarea suplimentară cerută de Ucraina
În răspuns la cererea Ucrainei pentru 27 de miliarde de dolari suplimentari pentru apărare, comisarii europeni au transmis deputaților Radei Supreme o scrisoare în care au prezentat condițiile pentru finanțare adițională. Documentul reamintește obligațiile legislative ale Ucrainei în cadrul programelor Ukraine Facility și Ukraine Support Loan, inclusiv taxa pe coletele sub 150 de euro și respectarea drepturilor minorităților naționale.
-
Centrul Anticorupție acuză DBR că a ignorat sesizările privind tortura în regimentul Skelia
Centrul Anticorupție (CPK) din Ucraina a afirmat că Biroul de Stat de Investigații (DBR) cunoștea posibile crime în cadrul Regimentului 425 de Asalt Separat "Skelia" cel puțin din martie 2026, dar a deschis anchete doar după publicarea investigației Babel din 23 iunie 2026. Biroul Ombudsmanului Militar a trimis între timp opt sesizări către DBR și Parchetul General privind posibile cazuri de tortură, decese și abuzuri în unitate.
-
Trei foști polițiști, acum militari, suspectați că au plantat droguri în mașina unui fost comandant de batalion ucrainean
Parchetul General al Ucrainei a anunțat pe 9 septembrie 2026 că trei persoane au fost puse sub învinuire pentru plantarea de droguri în autoturismul lui Oleksandr Șîrșîn, fost comandant de batalion al Brigăzii 47 Mecanizate Separate „Mahura”. Suspecții sunt foști ofițeri de poliție care în prezent servesc ca soldați într-una dintre brigăzile Forțelor de Apărare. Incidentul a avut loc în noaptea de 27 spre 28 august 2026 în Kharkiv, unde aproximativ 30 de pachețele cu cannabis și PVP au fost plasate în mașina sa, după care poliția, alertată de suspecți, l-a oprit pe Șîrșîn.
-
Ucraina: 1.688 de civili, inclusiv 173 de copii, afectați de minele rusești de la începutul invaziei
Potrivit datelor publicate la 1 septembrie 2026, 1.688 de civili ucraineni au fost afectați de mine și de resturi explozive de război de la începutul invaziei ruse la scară largă, dintre care 173 sunt copii. Cei mai afectați sunt fermierii, cu 296 de persoane. Ucraina documentează aceste victime în cadrul protocoalelor internaționale și deschide dosare penale împotriva Rusiei pentru fiecare incident.
-
Ucraina a deschis patru noi categorii de cereri în Registrul internațional al daunelor prin portalul Diia
Portalul guvernamental ucrainean Diia a lansat patru noi categorii de cereri (A4.1, A4.2, A2.10, A3.7) în Registrul internațional al daunelor pentru Ucraina (RD4U). Noile categorii permit documentarea pierderii accesului la asistență medicală și educație, a altor încălcări ale dreptului internațional și a pierderilor economice neacoperite de categoriile existente. Cererile se depun online, prin Diia, și sunt transmise automat către RD4U.
-
Curtea de ocupație din Zaporojie o condamnă la 15 ani de coloniu penal pe jurnalista din Melitopol Iryna Levchenko
O instanță de ocupație din regiunea Zaporojie a condamnat-o pe jurnalista pensionară din Melitopol, Iryna Levchenko, la 15 ani de coloniu penal sub acuzația de spionaj, după mai mult de trei ani de captivitate în Rusia. Levchenko, care lucrase în jurnalism din 1981, fusese reținută de militari ruși împreună cu soțul ei la 6 mai 2023 în Melitopolul temporar ocupat; soțul a fost eliberat în august 2024. Cauza este parte a unui dosar mai amplu de negocieri ucrainene pentru eliberarea a 28 de jurnaliști ținuți prizonieri de Rusia.
-
SBU a reținut în Harkov un cuplu suspectat de trădare în favoarea Rusiei
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat pe 4 septembrie reținerea în Harkov a unui militar mobilizat într-o brigadă de apărare teritorială și a soției sale civile, suspectați că transmiteau informații despre forțele ucrainene și infrastructura energetică către GRU rus. Cuplul a fost pus sub acuzare pentru trădare de stat în condițiile legii marțiale și se află în arest fără posibilitatea de a plăti cauțiune.
-
Ungaria continuă să blocheze negocierile de aderare a Ucrainei la UE, condiționând sprijinul de drepturile minorității maghiare
Premierul ungar Péter Magyar a declarat la 3 septembrie că Ungaria va susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană doar dacă sunt respectate procedurile standard și cerințele necesare, inclusiv implementarea acordului privind drepturile minorității maghiare din Ucraina. Vicepremierul ucrainean Vsevolod Chentsov a afirmat că Ucraina a îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea clusterelor 2 și 3 și că plângerile Ungariei privind educația și drepturile minorităților țin de primul cluster, deja deschis. În aceeași zi, Rada Supremă a adoptat în unanimitate o declarație de condamnare a crimelor administrației militare sovietice din Transcarpatia în perioada 1944–1946.
-
Schimb de focuri între SBU și GUR la Kiev, legat de un presupus complot al FSB împotriva lui Ahmat Zakayev
Pe 2 septembrie 2026, un schimb de focuri a izbucnit în cartierul Berezniaky din Kiev între ofițeri ai SBU și membri ai unității speciale „Timur” a GUR, în timp ce SBU efectua o percheziție la locuința adjunctului comandantului Corpului de Voluntari Ruși (RDK), Stepan Kaplunov. SBU susține că a dejucat un atentat pe care FSB îl pregătea împotriva liderului în exil al Republicii Cecene Icikeria, Ahmat Zakayev, venit în Ucraina de Ziua Independenței. Kaplunov și RDK afirmă că acesta a fost răpit de SBU pe 23 august și ținut fără acuzare, iar versiunea SBU ar fi o acoperire. Președintele Zelenski a calificat incidentul drept „rușinos” și a dispus concedierea unui înalt oficial SBU.
-
Ungaria va continua să acorde protecție temporară bărbaților ucraineni de vârstă militară, în ciuda noilor reguli UE
Premierul ungar Péter Magyar a anunțat că Ungaria va continua să acorde protecție temporară bărbaților ucraineni de vârstă militară care ajung în țară, în special etnicilor maghiari din Transcarpatia (Zakarpattia), contrar noilor reguli UE care condiționează acest statut de îndeplinirea obligațiilor militare ucrainene. Ungaria votase împotriva măsurii UE, iar Comisia Europeană a precizat că Budapesta nu a notificat în scris nicio intenție de a se abate de la reguli.
-
Schimb de focuri între SBU și HUR la Kiev, soldați răniți și anchetă deschisă
Pe 2 septembrie 2026, în cartierul Dnipro din Kiev, pe strada Yurii Shumskoho, a avut loc o confruntare armată între Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (HUR). Potrivit mass-mediei, incidentul este legat de cazul adjunctului comandantului Corpului Voluntarilor Ruși (RDK), Stepan Kaplunov. SBU susține că a fost atacată de un grup armat în timpul unor percheziții într-un dosar privind un atentat al FSB-ului rus; trei militari HUR au fost răniți. Președintele Zelenski a calificat situația drept „absolut rușinoasă” și a cerut decizii de personal.
-
Zelenski îl demite pe șeful unui departament SBU după un schimb de focuri între GUR și SBU la Kiev
Președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 2 septembrie un decret prin care l-a demis pe Oleh Vitaliiovici Hrâmov din funcția de șef al Departamentului pentru protecția secretelor de stat și licențiere din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Demiterea survine în contextul unui schimb de focuri armate între personal al Direcției principale de informații (GUR) și al SBU în sectorul Dnipro al Kievului, legat de presupusa răpire a adjunctului comandantului pentru operațiuni de luptă al Corpului Voluntarilor Ruși, Stepan Kaplunov.
-
Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden, cofondator al grupării „Rusich”, de la închisoare pe viață la 12,5 ani
Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden (cunoscut anterior ca Yan Petrovski), cofondator al grupării neonaziste ruse „Rusich”, de la închisoare pe viață la 12,5 ani pentru crime de război comise în Ucraina în 2014. Instanța a menținut o parte dintre acuzații, inclusiv tirul cu mitraliera asupra unor militari ucraineni și distribuirea de fotografii cu trupul ars al unui soldat ucrainean, dar a respins alte capete de acuzare, considerând că dovezile nu stabilesc clar responsabilitatea personală a lui Torden pentru uciderea unor militari răniți.