h.ua

Eveniment: 31 august · Publicat la

Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden, cofondator al grupării „Rusich”, de la închisoare pe viață la 12,5 ani

Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden (cunoscut anterior ca Yan Petrovski), cofondator al grupării neonaziste ruse „Rusich”, de la închisoare pe viață la 12,5 ani pentru crime de război comise în Ucraina în 2014. Instanța a menținut o parte dintre acuzații, inclusiv tirul cu mitraliera asupra unor militari ucraineni și distribuirea de fotografii cu trupul ars al unui soldat ucrainean, dar a respins alte capete de acuzare, considerând că dovezile nu stabilesc clar responsabilitatea personală a lui Torden pentru uciderea unor militari răniți.

Puncte-cheie

  • Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden de la închisoare pe viață la 12,5 ani pentru crime de război comise în Ucraina.
  • Torden este cofondator al grupării neonaziste ruse „Rusich”, care a luptat în Ucraina alături de milițiile susținute de Rusia și, ulterior, alături de armata rusă.
  • Potrivit acuzării, Torden și luptători „Rusich” au ucis 22 de soldați ucraineni și au rănit grav alți patru în toamna anului 2014.
  • În martie 2025, Tribunalul districtual din Helsinki îl condamnase la închisoare pe viață pentru patru crime de război.
  • Curtea de Apel a stabilit că Torden a comis o crimă de război trăgând cu mitraliera asupra unor militari ucraineni, dar a considerat că nu există suficiente dovezi că el sau alți doi membri „Rusich” au împușcat militarii răniți.
  • Instanța a confirmat drept crime de război fotografierea comandantului „Rusich” lângă trupul ars al unui soldat ucrainean ucis și distribuirea imaginii pe rețele sociale, precum și declarațiile online că „Rusich” nu ia prizonieri.
  • Curtea de Apel a respins acuzația de comandament și nu a calificat drept crimă de război incizia simbolului „Rusich” pe obrazul unui luptător ucrainean, motivând că rana a fost superficială.

De ce contează

Cazul reprezintă una dintre rarele urmăriri penale ale unui luptător afiliat Rusiei pentru crime de război comise în Ucraina, iar rezultatul său va influența modul în care instanțele din alte țări gestionează dosare similare. Reducerea pedepsei de la închisoare pe viață la 12,5 ani, respingerea răspunderii de comandament și neîncadrarea ca crimă de război a inciziei simbolului „Rusich” pe obrazul unui soldat ucrainean sunt susceptibile să fie percepute ca un regres în eforturile de tragere la răspundere. Totodată, hotărârile instanței consfințesc în scris ce a făcut gruparea „Rusich” și legăturile sale raportate cu compania militară privată Wagner. Curtea Supremă a Finlandei a refuzat anterior extrădarea lui Petrovski în Ucraina, motivând condițiile din închisorile ucrainene, astfel că orice pedeapsă va fi executată în Finlanda.

Ce s-a întâmplat

Curtea de Apel din Helsinki a redus pedeapsa lui Voislav Torden (Yan Petrovski), cofondator al grupării neonaziste ruse „Rusich”, de la închisoare pe viață la 12,5 ani. În martie 2025, Tribunalul districtual din Helsinki îl condamnase la închisoare pe viață pentru patru crime de război comise în 2014, iar la procesul de apel Torden a cerut achitarea sau reducerea pedepsei, în timp ce procurorul a solicitat condamnarea pentru cinci crime de război. Curtea de Apel a reținut că Torden a tras cu mitraliera asupra unor militari ucraineni, constituind crimă de război, dar a considerat că nu există dovezi clare că el sau alți doi membri „Rusich” au împușcat militarii răniți, și i-a respins acuzația de răspundere de comandament, recunoscându-l totuși parțial responsabil ca participant la evenimente. Instanța a calificat drept crime de război fotografierea comandantului „Rusich” în fața trupului sever ars al unui soldat ucrainean și distribuirea imaginii pe rețele sociale, precum și declarațiile online prin care „Rusich” anunța că nu ia prizonieri. În schimb, incizia simbolului „Rusich” pe obrazul unui luptător ucrainean nu a fost considerată crimă de război, instanța motivând că rana a fost superficială, fără sângerare, și a provocat doar suferință fizică sau psihică pe termen scurt. Potrivit acuzării, Torden și luptătorii „Rusich” au ucis în total 22 de soldați ucraineni și au rănit grav alți patru în toamna lui 2014, într-o ambuscadă asupra batalionului „Aidar” în care militarii au fost atrași cu un drapel ucrainean.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Cele două surse în limba ucraineană prezintă decizia ca pe o reducere sau „anulare” a pedepsei pe viață și pun accentul pe hotărârile considerate ca minimizând gravitatea faptelor: respingerea răspunderii de comandament, neîncadrarea ca crimă de război a inciziei simbolului „Rusich” pe obrazul unui soldat ucrainean și respingerea celei mai grave acuzații, aceea de ucidere personală. Relatările evidențiază, de asemenea, detalii legate de victime: ambuscada asupra batalionului „Aidar”, momirea soldaților cu un drapel ucrainean și distribuirea pe rețele sociale a fotografiilor cu trupul ars al unui soldat ucrainean ucis.

Unde diferă relatările

Cele două surse ucrainene încadrează diferit rezultatul procesului în ton: una pune accentul, ca dezvoltare principală, pe reducerea pedepsei de la închisoare pe viață la 12,5 ani, în timp ce cealaltă evidențiază concluzia instanței potrivit căreia incizia simbolului „Rusich” pe obrazul unui soldat ucrainean nu constituie crimă de război, pe motiv că rana a fost superficială.

Context

Gruparea „Rusich” a luptat în Ucraina alături de milițiile susținute de Rusia începând din 2014 și, ulterior, alături de armata rusă; agenția ucraineană NAZK a afirmat că gruparea are legături cu compania militară privată Wagner. Torden/Petrovski a locuit în Norvegia din 2004 și a fost activ în organizații de extremă dreapta din Norvegia și Suedia înainte de a lupta în Ucraina în 2014–2015. El face obiectul unor sancțiuni ale UE și ale SUA și are interdicție de intrare în întregul spațiu Schengen. A fost reținut în Finlanda pe 20 iulie 2023 pe aeroportul Helsinki-Vantaa, în timp ce urma să zboare la Nisa, prezentând un pașaport rus și un permis de ședere finlandez pe numele Voislav Torden; Ucraina a cerut extrădarea, dar Curtea Supremă a Finlandei a refuzat, invocând condițiile din închisorile ucrainene. În Ucraina, Petrovski a fost pus sub acuzare în baza articolului 258-3 alineatul 1 din Codul penal și dat în urmărire pentru sustragere de la urmărirea penală.