Procesul Nord Stream: apărarea lui Kuznețov vrea să aducă mărturii ale doi comandanți militari
La procesul de la Hamburg al ucraineanului Serghi Kuznețov, suspectat de Germania că a organizat sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022, apărarea intenționează să prezinte mărturii scrise sub jurământ din partea a doi dintre comandanții săi militari, dintre care unul este descris ca posibil organizator al întregii operațiuni. Kuznețov este acuzat de provocare de explozie și de crimă de război — atac asupra infrastructurii civile. El neagă orice implicare, iar Ucraina respinge acuzațiile.
Puncte-cheie
- Germania îl suspectează pe ucraineanul Serghi Kuznețov că a organizat sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022.
- Apărarea intenționează să prezinte mărturii scrise sub jurământ de la doi comandanți militari ai lui Kuznețov.
- Unul dintre cei doi comandanți este descris ca posibilul organizator al întregii operațiuni de sabotare.
- Kuznețov este acuzat de provocare de explozie și de crimă de război — atac asupra infrastructurii civile.
- Kuznețov nu va depune personal mărturie la proces; apărarea susține că, fiind militar, nu este autorizat să divulge detalii.
- Pe 26 septembrie 2022, explozii în Marea Baltică au avariat trei dintre cele patru fire ale gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2.
- Kuznețov a fost arestat în Italia în august 2025 în baza unui mandat german de arestare și apoi extrădat în Germania.
De ce contează
Procesul de la Hamburg este principala acțiune judiciară care examinează responsabilitatea pentru sabotarea gazoductelor Nord Stream din 2022, un atac major asupra infrastructurii din Marea Baltică. Apărarea încearcă să mute responsabilitatea de la Kuznețov spre figuri militare ucrainene de rang superior, inclusiv spre un presupus arhitect al operațiunii. Kuznețov este acuzat nu doar de provocare de explozie, ci și de crimă de război, ceea ce ridică întrebări despre încadrarea juridică a sabotajului. Ucraina respinge oficial acuzațiile, în timp ce procesul se desfășoară într-o instanță germană și ar putea influența evaluările juridice și politice internaționale mai largi.
Ce s-a întâmplat
Serghi Kuznețov, cetățean ucrainean suspectat de Germania că a organizat sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022, este judecat la Hamburg. Apărarea sa intenționează să prezinte în instanță mărturii scrise sub jurământ din partea a doi dintre comandanții săi militari direcți, dintre care unul este descris ca posibil organizator al întregii operațiuni de sabotare. Kuznețov este acuzat de provocare de explozie și de crimă de război — atac asupra infrastructurii civile. El a declarat că nu va depune personal mărturie la proces, iar avocații săi susțin că, în calitate de militar, nu este autorizat să divulge detalii ale activității sale. Kuznețov neagă orice implicare în operațiune. Ucraina respinge acuzațiile. Pe 26 septembrie 2022, explozii în Marea Baltică au avariat trei dintre cele patru fire ale gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2. Kuznețov a fost arestat în Italia în august 2025 în baza unui mandat german de arestare și ulterior extrădat în Germania.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Presa ucraineană se concentrează pe relatarea BBC și pune în prim-plan strategia apărării — aducerea ca martori a doi comandanți militari — mai degrabă decât acuzațiile procuraturii. Toate cele trei surse ucrainene (LIGA.net, NV, hromadske) notează respingerea oficială a acuzațiilor de către Ucraina și îl citează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhiy Tykhyi, care redirecționează atenția spre construirea Nord Stream ca factor care a permis Rusiei să pornească războiul. Relatările evidențiază o constatare a BBC potrivit căreia Kuznețov era în serviciu militar activ la momentul exploziilor, iar un avocat ucrainean citat indică faptul că procesul de la Hamburg este așteptat să înceapă în jurul datei de 26 octombrie.
Unde diferă relatările
Procuratura germană susține că Kuznețov a condus el însuși operațiunea de sabotare, în timp ce apărarea îl prezintă ca pe un subordonat și intenționează să aducă mărturii de la doi dintre comandanții săi — inclusiv de la o figură descrisă ca posibil organizator al întregii operațiuni — pentru a muta responsabilitatea spre niveluri superioare. O a doua divergență privește presupusa implicare a statului ucrainean: anchetatorii germani afirmă că văd un posibil rol al unor structuri ucrainene, în timp ce pe 9 iulie 2026 Biroul Procurorului General al Ucrainei a comunicat că propria anchetă nu a stabilit dovezi ale implicării Ucrainei, a organelor sau oficialilor săi, iar Ucraina respinge oficial acuzațiile.
Context
Pe 26 septembrie 2022, explozii în Marea Baltică au avariat trei dintre cele patru fire ale gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2. Anchetatorii germani suspectează că explozibilii au fost plasați de un grup de scafandri care au folosit iahtul închiriat Andromeda. Kuznețov a fost arestat în Italia în august 2025 în baza unui mandat german de arestare și apoi extrădat în Germania. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhiy Tykhyi, a argumentat că atenția ar trebui să cadă pe cine a construit gazoductele, nu pe cine le-a aruncat în aer, susținând că Nord Stream a eliberat Rusia de dependența de tranzitul de gaz prin Ucraina și i-a permis astfel să pornească războiul. Rusia a dat vina pe Regatul Unit pentru explozii; Londra a respins acuzațiile. The Wall Street Journal, citând surse, a relatat că operațiunea a fost pusă la cale de mai mulți ofițeri militari ucraineni de rang înalt și oameni de afaceri.