Amânat în Croaţia audierea privind extrădarea lui Volodymyr Zhuravlov în cazul Nord Stream
O instanţă din Croaţia a amânat audierea programată pentru 4 septembrie în cazul extrădării în Germania a ucraineanului Volodymyr Zhuravlov, suspect în sabotarea Nord Stream. Motivul invocat: partea germană a actualizat mandatul european de arestare şi a adăugat calificarea „crimă de război". Informaţia a fost transmisă de firma de avocatură Katerynchuk, Moor and Partners, care îl reprezintă pe Zhuravlov.
Puncte-cheie
- Audierarea din 4 septembrie de la o instanţă din Croaţia privind extrădarea lui Volodymyr Zhuravlov în Germania a fost amânată
- Amânarea a avut loc pentru că Germania a actualizat mandatul european de arestare adăugând calificarea „crimă de război"
- Informaţia a fost comunicată de Katerynchuk, Moor and Partners, firma care îl reprezintă pe Zhuravlov
- Potrivit anchetei germane, Zhuravlov ar fi fost unul dintre scafandrii care au plasat explozibilul pe conductele Nord Stream 1 şi 2
- Aceasta este a treia încercare a anchetatorilor germani de a-l reţine pe Zhuravlov; în 2024 o tentativă similară a eşuat în Polonia
- Principalul suspect din dosar este ucraineanul Serhii Kuzneţov, considerat comandantul grupului; el neagă acuzaţiile
- Pe 1 iulie 2026 procurorii germani l-au pus oficial sub acuzare pe Kuzneţov; procesul acestuia este programat la sfârşitul lui octombrie la Hamburg
De ce contează
Amânarea prelungeşte procedura de extrădare şi arată o extindere a teoriei juridice urmărite de procurorii germani, care adaugă acum calificarea de „crimă de război" pe lângă cele de sabotaj anticonstituţional şi distrugere de instalaţii.
Ce s-a întâmplat
La 4 septembrie era programată în Croaţia o audiere în instanţă privind posibila extrădare în Germania a ucraineanului Volodymyr Zhuravlov, suspect în sabotarea conductelor Nord Stream. Şedinţa a fost amânată după ce partea germană a actualizat mandatul european de arestare adăugând calificarea „crimă de război". Informaţia a fost furnizată de firma de avocatură Katerynchuk, Moor and Partners, care îl reprezintă pe Zhuravlov. Avocaţii au declarat că schimbarea marchează o nouă etapă în apărarea drepturilor clientului lor şi că vor continua să lucreze la dosar. Conform anchetei germane, Zhuravlov a fost unul dintre scafandrii care au plasat explozibilul pe conducte. În Croaţia, el fusese reţinut la 19 august, iar o instanţă din Pula a dispus arestul preventiv pentru a garanta extrădarea. Este a treia încercare a Germaniei de a-l reţine pe Zhuravlov: în 2024 o tentativă de arestare a eşuat în Polonia, unde a reuşit să părăsească ţara spre Ucraina.
Unde diferă relatările
Surse ucrainene oferă detalii uşor contradictorii cu privire la calendarul unor etape ale dosarului. Potrivit unora, Zhuravlov a fost reţinut în Croaţia la 19 august; alte surse indică luna august 2026 ca dată a reţinerii. De asemenea, unele materiale dau extrădarea lui Serhii Kuzneţov în Germania ca având loc în toamna anului 2025, altele precizează luna noiembrie 2025.
Context
În noaptea de 26 septembrie 2022, trei dintre cele patru fire ale conductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 au fost distruse de explozii pe fundul Mării Baltice, o singură ţeavă rămânând intactă; ambele conducte nu funcţionau la momentul exploziilor, dar conţineau gaz tehnic. În august 2025, anchetatorii germani au emis mandate de arestare pentru şase cetăţeni ucraineni suspectaţi de acest sabotaj. Principalul suspect identificat este Serhii Kuzneţov, considerat comandantul grupului; el neagă acuzaţiile, a fost reţinut în Italia în august 2025, extrădat în Germania în toamna (noiembrie) 2025 şi pus oficial sub acuzare la 1 iulie 2026; procesul său este programat pentru sfârşitul lunii octombrie la Hamburg. Volodymyr Zhuravlov, identificat de ancheta germană ca fiind unul dintre scafandrii care au plasat explozibilul, a fost reţinut în Croaţia la 19 august în baza unui mandat european de arestare emis de Germania, iar o instanţă croată a dispus arestul preventiv. În septembrie 2025, Zhuravlov fusese reţinut în Polonia în baza aceluiaşi mandat, însă o instanţă poloneză a refuzat extrădarea; premierul polonez Donald Tusk a declarat că extrădarea nu este în interesul Varşoviei, iar ministrul polonez al Justiţiei Waldemar Żurek a spus: „Nu putem pedepsi pe cineva care îşi apără patria în diferite moduri". Partea germană a vorbit despre o presupusă „urmă de stat" ucraineană în dosar; pe 9 iulie, Parchetul General al Ucrainei a anunţat că ancheta sa nu a găsit dovezi ale implicării Ucrainei, ale autorităţilor sau oficialilor acesteia. Rusia a acuzat Regatul Unit de explozii; Londra a respins aceste acuzaţii. The Wall Street Journal, citând surse, a relatat că operaţiunea din 2022 a fost planificată de mai mulţi ofiţeri militari ucraineni de rang înalt şi oameni de afaceri şi a fost executată de pe o ambarcaţiune cu vele obişnuită, folosind hărţi submarine publice.