Ucrainean suspect în cazul Nord Stream cere azil politic în Croația
Volodimir Juravlov, cetățean ucrainean suspectat de procurorii germani că ar fi unul dintre scafandrii care au plasat explozibili pe conductele Nord Stream în septembrie 2022, a depus o cerere de azil politic în Croația. Avocatul său, Mikola Katerinciuk, a anunțat solicitarea pe 29 septembrie și a precizat că aceasta nu oprește automat procesul de extrădare. Curtea Districtuală din Pula a autorizat extrădarea lui Juravlov în Germania, iar apărarea a anunțat că va contesta decizia, descriind-o drept „părtinitoare" și „politică".
Puncte-cheie
- Juravlov a fost arestat la Pula la 19 august în baza unui mandat european de arestare emis de Germania.
- A fost depusă o cerere de azil politic în Croația, anunțată la 29 septembrie de avocatul Mikola Katerinciuk.
- Avocatul a declarat că cererea de azil nu oprește automat procedura de extrădare.
- Curtea Districtuală din Pula a permis extrădarea în Germania, iar apărarea a anunțat apel.
- Procurorii germani îl suspectează pe Juravlov că a fost unul dintre scafandrii care au montat explozibili pe conductele Nord Stream în septembrie 2022.
- Juravlov, scafandru profesionist în vârstă de 46 de ani, neagă implicarea și afirmă că se afla în Ucraina în momentul sabotajului.
De ce contează
Solicitarea de azil marchează o nouă etapă în procesul legal al unui suspect ucrainean în cazul sabotajului Nord Stream și introduce un obstacol suplimentar în efortul Germaniei de a-l extrăda. Polonia a refuzat anterior extrădarea aceluiași suspect, ceea ce subliniază natura sensibilă politic a dosarului. Ucraina a negat oficial orice implicare a statului în sabotaj, în timp ce ancheta germană susține că grupul ar fi acționat la instrucțiunile unor structuri de stat ucrainene. Reținerea unui suspect care lucra ca consultant la un film de la Hollywood care tratează tocmai acest episod adaugă o dimensiune mediatică neobișnuită cazului.
Ce s-a întâmplat
Cetățeanul ucrainean Volodimir Juravlov, suspectat de anchetatorii germani în cazul sabotajului conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, a fost arestat la Pula, Croația, la 19 august, în baza unui mandat european de arestare emis de instanța germană. Procurorii germani susțin că Juravlov, scafandru profesionist de 46 de ani, ar fi fost unul dintre scafandrii care au montat explozibili pe conductele Nord Stream în septembrie 2022; el neagă implicarea și afirmă că se afla în Ucraina în momentul incidentului. La momentul arestării, Juravlov lucra ca consultant la un film de la Hollywood despre sabotajul Nord Stream, intitulat „Snake Island" / „Острів Зміїний". Curtea Districtuală din Pula a autorizat extrădarea sa în Germania, iar la 29 septembrie, prin intermediul avocatului său Mikola Katerinciuk, a devenit public faptul că Juravlov a depus o cerere de azil politic în Croația, motivând că nu se așteaptă la un proces echitabil în Germania. Avocatul a subliniat că cererea de azil nu oprește automat extrădarea și a calificat decizia Curții din Pula drept „părtinitoare" și „politică", anunțând că apărarea va face apel. Juravlov este acuzat în Germania de co-organizarea unei explozii, sabotaj anti-constituțional și distrugere de construcții; un mandat ulterior a adăugat o acuzație de crimă de război (atac asupra unor obiective civile).
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Presa ucraineană evidențiază naționalitatea ucraineană a lui Juravlov, îl prezintă pe avocatul său Mikola Katerinciuk ca principal purtător de cuvânt și subliniază afirmația clientului său că nu ar beneficia de un proces echitabil în Germania. Jurnalele ucrainene relatează pe larg reacția apărării, care a calificat decizia Curții din Pula drept „părtinitoare" și „politică", încadrează dosarul ca pe o procedură ghidată politic și amintesc refuzul anterior al Poloniei de a-l extrăda pe Juravlov. De asemenea, reflectă poziția oficială a Ucrainei, care a anunțat că ancheta sa nu a găsit dovezi ale implicării autorităților ucrainene în sabotaj. Presa subliniază și negarea implicării de către Juravlov, care susține că se afla în Ucraina în momentul exploziilor.
Unde diferă relatările
Sursele ucrainene nu sunt de acord asupra numărului total de suspecți identificați sau urmăriți de Germania: majoritatea spun că au fost emise mandate de arestare pentru șase ucraineni, în timp ce o publicație indică cinci, iar altele menționează că în total au fost identificate șapte persoane. Există, de asemenea, o divergență privind data exactă a deciziei Curții din Pula privind extrădarea: o sursă indică 18 septembrie 2026, iar alta se referă la un moment „anterior" fără a preciza data. În plus, sursele diferă ușor privind data de începere a procesului lui Serghei Kuznețov la Hamburg: una indică „sfârșitul lunii octombrie", alta menționează „aproximativ 26 octombrie".
Context
În noaptea de 26 septembrie 2022, trei dintre cele patru fire ale conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost distruse de explozii submarine în Marea Baltică, în zona insulei daneze Bornholm; doar un fir a rămas neatins. În februarie 2024, autoritățile daneze au închis ancheta lor din lipsă de temeiuri pentru deschiderea unui dosar penal; Suedia a luat o decizie analogă. La 26/27 august 2025, anchetatorii germani au emis mandate de arestare pentru șase cetățeni ucraineni suspectați de sabotaj; procurorii germani l-au desemnat pe Serghei Kuznețov ca presupus lider al grupului, despre care spun că ar fi acționat la instrucțiunile unor organisme de stat ucrainene. Kuznețov a fost arestat în Italia în august 2025 și extrădat în Germania în noiembrie 2025; la 1 iulie 2026 a fost pus oficial sub acuzare, iar procesul său este programat să înceapă la Hamburg la sfârșitul lunii octombrie. Juravlov a mai fost reținut în Polonia în 2024 și la 30 septembrie 2025 în baza unui mandat european de arestare; în octombrie 2025, Curtea din Varșovia a refuzat extrădarea și a dispus eliberarea sa. Rusia a acuzat Ucraina, Statele Unite și Regatul Unit că s-ar afla în spatele exploziilor; Ucraina, Polonia, SUA și Regatul Unit au negat orice implicare. The Wall Street Journal a relatat, citând surse, că sabotajul ar fi fost planificat de figuri militare și de afaceri ucrainene de rang înalt și executat de pe o ambarcațiune cu pânze, folosind hărți ale fundului mării disponibile public.