Curtea din Pula a autorizat extrădarea în Germania a ucraineanului Volodimir Juravlov, suspect în sabotajul Nord Stream
Curtea districtuală din Pula, Croația, a decis pe 18 septembrie extrădarea în Germania a ucraineanului Volodimir Juravlov, suspectat de implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 din septembrie 2022. Decizia scrisă a fost comunicată părților cinci zile mai târziu, iar apărarea, condusă de avocatul ucrainean Mykola Katerinciuk, a anunțat că o va contesta și a calificat-o drept „părtinitoare” și „politică”. Juravlov a declarat grevă a foamei pe termen nelimitat în semn de protest. După rămânerea definitivă a deciziei, Ministerul croat de Interne îl va preda autorităților germane.
Puncte-cheie
- Curtea din Pula a autorizat pe 18 septembrie extrădarea ucraineanului Volodimir Juravlov în Germania
- Decizia scrisă a fost comunicată părților cinci zile mai târziu, pe 23 septembrie
- Avocatul ucrainean al apărării, Mykola Katerinciuk, a calificat decizia drept „părtinitoare” și „politică” și a anunțat apel
- Juravlov a declarat grevă a foamei pe termen nelimitat în semn de protest față de extrădare
- După rămânerea definitivă a deciziei, Ministerul croat de Interne îl va preda autorităților germane
- Colegiul de judecători a fost condus de judecătoarea Edvina Sujević
De ce contează
Decizia apropie unul dintre suspecții – despre care ancheta germană susține că ar fi fost unul dintre scafandrii care au plasat explozibili pe conducte – de un proces în Germania într-un dosar de sabotaj cu puternice implicații geopolitice. Dosarul este urmărit în paralel cu cel al altui suspect, Serghei Kuznețov, formal pus sub acuzare la 1 iulie 2026, iar autoritățile germane au afirmat existența unei „urme a statului ucrainean”, afirmație contrazisă de Parchetul General al Ucrainei.
Ce s-a întâmplat
Curtea districtuală din Pula a autorizat extrădarea în Germania a ucraineanului Volodimir Juravlov, suspectat de implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în noaptea de 26 septembrie 2022, în Marea Baltică, când trei dintre cele patru fire ale conductelor au fost distruse. Decizia a fost adoptată pe 18 septembrie, iar forma scrisă a fost înmânată părților cinci zile mai târziu. Juravlov, care are și dublă cetățenie ucraineană, este acuzat de Germania, alături de alte persoane, de sabotaj anticonstituțional, detonare și distrugere de instalații, fapte calificate și ca „crimă de război” începând din septembrie 2026. Avocatul său ucrainean, Mykola Katerinciuk, a calificat hotărârea drept „părtinitoare” și „politică” și a anunțat apel. Juravlov a declarat grevă a foamei pe termen nelimitat. Judecătoarea care a condus colegiul a fost Edvina Sujević. După rămânerea definitivă a deciziei, Ministerul croat de Interne îl va preda autorităților germane.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Toate articolele din care provine această sinteză sunt din presa ucraineană. Relatările subliniază în mod repetat cetățenia ucraineană a suspectului și poziția apărării, care descrie decizia drept „părtinitoare” și „politică” și intenționează să o conteste. Sursele ucrainene evidențiază apelul avocatului Katerinciuk ca Parchetul General al Ucrainei să ceară extrădarea lui Juravlov în Ucraina, nu în Germania, și notează că o instanță poloneză refuzase deja extrădarea sa. De asemenea, sunt citate pe larg declarațiile oficiale ucrainene – afirmația președintelui Volodimir Zelenski din 23 august că Ucraina nu este implicată și concluzia Parchetului General din 9 iuliy că nu există dovezi ale implicării statului ucrainean – în contrast cu afirmația Germaniei privind o „urmă a statului ucrainean”. Elementele defavorabile Ucrainei din dosar, cum ar fi susținerea procurorilor germani că suspecții ar fi acționat ca membri ai armatei ucrainene, sunt relatate neutru, fără a fi amplificate.
Unde diferă relatările
Sursele nu sunt pe deplin de acord cu privire la data exactă a arestării lui Juravlov în Croația: unele indică 19 august ca dată a reținerii, în timp ce altele menționează intervalul 19–20 august și arată că plasarea efectivă în custodie a avut loc pe 20 august. Alte aspecte ale dosarului sunt relatate în mod consecvent.
Context
Trei dintre cele patru fire ale gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost distruse de explozii pe fundul Mării Baltice în noaptea de 26 septembrie 2022. Polonia și Ucraina au dat public vina pe Rusia; Moscova a acuzat „anglo-saxonii” și a negat orice implicare. Danemarca a închis ancheta în februarie 2024 din lipsă de temeiuri pentru deschiderea unui dosar penal, iar Suedia a luat o decizie similară. În august 2025, presa germană a relatat că au fost identificate toate persoanele suspecte și au fost emise mandate de arestare pe numele a șase cetățeni ucraineni. Un alt suspect, Serghei Kuznețov, a fost reținut în Italia în vara anului 2025 și extrădat în Germania în toamna aceluiași an; la 1 iulie 2026 el a fost formal pus sub acuzare pentru conducerea unui grup de șapte persoane care au sabotat conductele, acționând, potrivit procurorilor germani, ca membri ai armatei ucrainene. Procurorii germani au afirmat existența unei „urme a statului ucrainean”, afirmație contestată de Parchetul General al Ucrainei.