Curtea Europeană a Drepturilor Omului a audiat cazul a zece copii ucraineni din Crimeea ocupață, dispăruți din 2014
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat pe 22 septembrie, la Strasbourg, o audiere publică în cazul 6719/23, deschis de Uniunea Helsinki pentru Drepturile Omului din Ucraina în numele a zece copii ucraineni care se aflau în instituții de stat în Crimeea la momentul ocupației din 2014. UHHRU susține că, după stabilirea controlului rus, copiilor li s-a impus cetățenia rusă și au fost introduși în sistemele ruse de adopție și tutelă, iar de atunci nu se mai știe nimic despre soarta lor. Rusia nu a transmis observații Curții, iar Ucraina a cerut stabilirea de măsuri concrete în temeiul articolului 46 al Convenției.
Puncte-cheie
- Audierile publice în cazul 6719/23 au avut loc pe 22 septembrie la Strasbourg, începând la ora 9:15 local.
- Cazul vizează zece copii născuți între 2009 și 2013, aflați sub tutela statului ucrainean în instituții din Crimeea la ocupația din 2014, când aveau între unu și cinci ani.
- Cererea a fost depusă în ianuarie 2023 de Uniunea Helsinki pentru Drepturile Omului din Ucraina (UHHRU) în numele celor zece minori.
- UHHRU susține că, după ocupație, copiilor li s-a impus cetățenia rusă și au fost plasați în sistemele ruse de adopție și tutelă; unele nume au dispărut de pe site-urile ruse de adopție în 2023.
- Informații despre localizarea copiilor nu există din 2014, în ciuda solicitărilor repetate ale autorităților ucrainene; UHHRU califică situația ca dispariție forțată.
- Solicitanții invocă articolul 5 (dreptul la libertate și securitate) și articolul 8 (dreptul la viață privată și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
- Guvernul ucrainean, reprezentat de Margaryta Sokorenko, a cerut Curții să dispună, în temeiul articolului 46, măsuri concrete: divulgarea informațiilor despre copii, returnarea lor în Ucraina și cooperarea cu autoritățile ucrainene și cu mecanismele internaționale.
- CEDO a notificat guvernul rus în aprilie 2025, însă Rusia nu a prezentat observații; Curtea subliniază că rămâne singura instanță internațională care examinează acuzații de încălcări grave ale drepturilor omului de către Rusia în Ucraina din 2014.
- Audierile nu au fost urmate de o hotărâre finală; decizia privind admisibilitatea și fondul va fi anunțată ulterior.
De ce contează
Cazul este una dintre primele audieri publice ale CEDO concentrate pe copii ucraineni individuali scoși din îngrijirea instituțională în Crimeea ocupată, un model care, potrivit UHHRU, ar fi afectat peste 4.000 de minori. Procesul testează dacă Curtea poate menține Rusia în cadrul Convenției pentru fapte ulterioare retragerii sale din 2022. Guvernul ucrainean a folosit audierea pentru a solicita măsuri concrete în temeiul articolului 46, inclusiv divulgarea identității copiilor și returnarea lor în Ucraina. CEDO subliniază că rămâne singura instanță internațională care examinează acuzații grave de încălcare a drepturilor omului de către Rusia în Ucraina începând din 2014, ceea ce conferă rezultatului o valoare de precedent importantă. Procedurile evidențiază problema mai largă a deportării și transferului copiilor ucraineni, urmărită de Reprezentanta specială a Secretarului General al Consiliului Europei pentru copiii Ucrainei.
Ce s-a întâmplat
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a organizat pe 22 septembrie, la Strasbourg, o audiere publică în cazul 6719/23, începând la ora 9:15 local, într-o cameră a Curții. Cererea a fost depusă în ianuarie 2023 de Uniunea Helsinki pentru Drepturile Omului din Ucraina (UHHRU) în numele a zece copii născuți între 2009 și 2013, care la momentul ocupației Crimeei în 2014 erau sub tutela statului ucrainean, în instituții de îngrijire a copiilor, și aveau între unu și cinci ani. UHHRU susține că, după stabilirea controlului rus, copiilor li s-a impus cetățenia rusă și au fost introduși în sistemele ruse de adopție și tutelă; în 2023, numele unora dintre ei au dispărut brusc de pe site-urile ruse de adopție, ceea ce organizația interpretează ca un posibil semn al adopției. Nu există informații despre localizarea copiilor din 2014, în ciuda solicitărilor repetate ale autorităților ucrainene, iar UHHRU califică situația drept dispariție forțată. Solicitanții invocă articolul 5 (dreptul la libertate și securitate) și articolul 8 (dreptul la viață privată și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special în ceea ce privește schimbarea arbitrară a cetățeniei și includerea datelor pe site-urile de adopție. În 2023, reprezentanții copiilor au cerut Curții aplicarea unei măsuri provizorii conform regulii 39 pentru a opri posibile adopții, însă pe 15 februarie 2023 Curtea a respins cererea, motivând că evenimentele legate de adopție au avut loc după ce Rusia a încetat să mai fie parte la Convenție. CEDO a notificat guvernul rus în aprilie 2025 și i-a cerut observații, dar Rusia nu a transmis nicio poziție. La audieri, poziția guvernului ucrainean a fost prezentată de împuternicita pentru CEDO, Margaryta Sokorenko, care a solicitat Curții să stabilească, în temeiul articolului 46, măsuri concrete pentru Rusia: divulgarea informațiilor despre identitatea, statutul juridic și localizarea copiilor, asigurarea returnării lor în Ucraina și cooperarea cu autoritățile ucrainene, cu Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și cu mecanismele internaționale relevante. UHHRU, guvernul ucrainean și mai multe ONG-uri au depus observații scrise ca terțe părți. În ajunul audierilor, Reprezentanta specială a Secretarului General al Consiliului Europei pentru situația copiilor Ucrainei, Þórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a cerut menținerea atenției internaționale asupra soartei copiilor ucraineni. Curtea a subliniat că rămâne singura instanță internațională care examinează acuzații de încălcări grave ale drepturilor omului de către Rusia în Ucraina din 2014. Audierile nu au fost urmate de o hotărâre finală; decizia privind admisibilitatea și fondul va fi anunțată ulterior.
Unde diferă relatările
O sursă descrie cronologia notificării Rusiei de către CEDO în mod diferit, afirmând că notificarea ar fi avut loc în martie 2025 și că în martie 2026 Curtea ar fi adresat întrebări suplimentare părților, în timp ce restul relatărilor plasează notificarea în aprilie 2025.
Context
Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în 2022; în februarie 2023, Curtea a respins o cerere de măsură provizorie conform regulii 39 în acest caz, motivând că presupusele evenimente legate de adopție au avut loc după retragerea Rusiei. După 2014, Rusia și-a extins propria legislație, inclusiv normele privind adopția, asupra Crimeei, iar Ucraina a pierdut accesul la informații despre copiii din instituțiile de acolo. Conform UHHRU, după stabilirea controlului rus asupra Crimeei, peste 4.000 de orfani și copii lipsiți de îngrijire părintească au fost declarați automat cetățeni ruși și introduși în sistemele ruse de adopție și tutelă.