Parlamentul ucrainean a votat demiterea procurorului general Ruslan Kravchenko, cu 317 voturi pentru
Pe 15 septembrie 2026, Rada Supremă a Ucrainei a votat cu 317 la 0 pentru demiterea procurorului general Ruslan Kravchenko, iar președintele Volodimir Zelenski a semnat decretul nr. 932/2026 prin care a formalizat revocarea. Decizia vine la o zi după suspendarea lui Kravchenko de către președinte și la câteva zile după ce acesta a părăsit Ucraina în noaptea de 13–14 septembrie, într-o deplasare de serviciu pe care și-a organizat-o singur.
Puncte-cheie
- Rada Supremă a votat pe 15 septembrie 317 la 0 pentru demiterea procurorului general Ruslan Kravchenko.
- Președintele Zelenski a semnat pe 15 septembrie decretul nr. 932/2026 de revocare a lui Kravchenko din funcția de procuror general.
- Pe 14 septembrie, Zelenski îl suspendase pe Kravchenko în baza articolului 11 alineatul 2 din Legea Ucrainei privind regimul juridic al stării de război.
- Pe 14 septembrie, Kravchenko a anunțat într-un mesaj video că a semnat o înștiințare de suspiciune împotriva directorului NABU, Semen Krivonos, acuzat de falsificare de documente oficiale și de adopție fictivă.
- În seara aceleiași zile, Oficiul Procurorului General a declarat că nimeni, inclusiv șeful NABU, nu a fost înștiințat în modul prevăzut de Codul de procedură penală, iar înregistrările din Registrul unic al investigațiilor preliminare au fost anulate.
- Kravchenko a părăsit Ucraina în noaptea de 13–14 septembrie, afirmând că se află într-o deplasare oficială; sursele diferă privind destinația (Paris sau Lituania), iar APCE a declarat că acesta nu era înregistrat la evenimentul citat ca motiv al călătoriei.
- Context: operațiunea „Cartagina" a NABU și SAP a scos la iveală pe 5 septembrie o organizație criminală condusă de Serghi Kropiva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Juridică Internațională al Oficiului Procurorului General, acuzat că proteja o rețea de centre de apel frauduloase.
De ce contează
Revocarea procurorului general, votată aproape în unanimitate, marchează o criză majoră între conducerea Oficiului Procurorului General și organele anticorupție independente NABU și SAP, în plină desfășurare a operațiunii „Cartagina". Reuters a relatat că această confruntare riscă să afecteze reputația internațională a Ucrainei și să compliceze accesul la zeci de miliarde de dolari în finanțare externă și negocierile de aderare la UE, unde reforma anticorupție este o condiție esențială.
Ce s-a întâmplat
Pe 15 septembrie 2026, Rada Supremă a Ucrainei a votat cu 317 la 0 pentru demiterea procurorului general Ruslan Kravcenko, niciun deputat nefiind împotrivă sau abținându-se, iar președintele Volodimir Zelenski a semnat în aceeași zi decretul nr. 932/2026 prin care a formalizat revocarea. Cu o zi înainte, pe 14 septembrie, Zelenski semnase un decret de suspendare a lui Kravcenko în baza articolului 11 alineatul 2 din Legea privind regimul juridic al stării de război și înaintase Radei propunerea de demitere. Tot pe 14 septembrie, Kravcenko publicase o adresare video în care susținea că a semnat o înștiințare de suspiciune împotriva directorului NABU Semen Krivonos — pentru falsificare de documente oficiale în vederea obținerii unui beneficiu ilicit de proporții deosebit de mari și pentru o adopție fictivă — și împotriva unei persoane apropiate șefului SAP, Oleksandr Klimenko. Seara, Oficiul Procurorului General a declarat că suspiciunea nu a fost comunicată în modul prevăzut de Codul de procedură penală și că înregistrările din Registrul unic al investigațiilor preliminare au fost anulate, decizie pe care sursele LIGA.net o atribuie adjunctului procurorului general Maksîm Krîm. Kravcenko nu a fost prezent la ședința Radei, întrucât părăsise Ucraina în noaptea de 13–14 septembrie, afirmând că se afla într-o deplasare oficială; sursele diferă privind destinația (Paris, potrivit surselor Suspilne și confirmării Oficiului Procurorului General către Radio Liberty, sau Lituania, potrivit surselor Ukrainska Pravda privind documentele de călătorie), iar APCE a precizat că nici Kravcenko, nici reprezentanții Oficiului Procurorului General nu erau înregistrați la evenimentul parlamentar citat ca motiv al deplasării. Revocarea vine pe fondul operațiunii „Cartagina" a NABU și SAP, care pe 5 septembrie a dezvăluit o organizație criminală condusă, potrivit anchetei, de Serghi Kropiva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Juridică Internațională al Oficiului Procurorului General, acuzat că proteja o rețea de centre de apel frauduloase; Curtea Anticorupție i-a ales acestuia pe 6 septembrie arest cu cauțiune alternativă de 120 de milioane de grivne. Kravcenko fusese numit procuror general la 17 iunie 2025 și își depusese cererea de demisie pe 7 septembrie, înainte de a părăsi țara.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Presa ucraineană pune accentul pe confruntarea instituțională cu NABU și SAP, tratând operațiunea „Cartagina" și suspiciunea împotriva directorului NABU Krivonos ca declanșator al demiterii. Sursele ucrainene detaliază pe larg plecarea lui Kravcenko din țară, deplasarea la Paris pe care și-ar fi organizat-o singur, lipsa înregistrării la APCE pentru evenimentul citat și plecarea soției sale, Oleksandra Șovkoplias, cu două zile înainte de vot, prezentându-le ca pe o fugă înaintea votului din Rada Supremă. Presa ucraineană evidențiază, de asemenea, reacțiile politice interne, inclusiv apelurile opoziției de a reveni la o procedură concurențială de selecție a procurorului general și criticile potrivit cărora numirea lui Kravcenko s-a bazat pe loialitate, nu pe profesionalism.
Cum prezintă evenimentul sursele internaționale
Singura sursă neucraineană din set este o agenție de presă din Azerbaidjan, care relatează demiterea în aceiași termeni ca presa ucraineană. Dimensiunea internațională este conturată în principal de Reuters, care avertizează că conflictul dintre Oficiul Procurorului General și organele anticorupție independente riscă să afecteze reputația internațională a Ucrainei și să compliceze îndeplinirea reformelor de care depind zeci de miliarde de dolari în finanțare externă, inclusiv negocierile de aderare la UE. Reuters îl citează pe Kirilo Budanov, care afirmă că „nimic din toate acestea nu este normal și provoacă daune enorme imaginii Ucrainei în lume".
Unde diferă relatările
Surse ucrainene diferă privind destinația declarată a deplasării lui Kravcenko: unele articole citează Paris (pe baza surselor Suspilne și a confirmării Oficiului Procurorului General către Radio Liberty), în timp ce altele citează Lituania (pe baza surselor Ukrainska Pravda privind documentele de călătorie). O a doua divergență privește comunicarea suspiciunii către directorul NABU Semen Krivonos: Kravcenko susține că a semnat-o și a trimis-o prin Ukrposhta, cu chitanțe poștale, în timp ce Krivonos și Oficiul Procurorului General afirmă că nu i-a fost înmânată personal nicio înștiințare și că niciun document nu a ajuns la NABU sau SAP. O a treia divergență vizează caracterul plecării din țară: Kravcenko și Oficiul Procurorului General o descriu ca deplasare oficială de serviciu cu întâlniri planificate cu parteneri internaționali, în timp ce Centrul Anticorupție și comentatori individuali (Vitali Șabunin, Tetiana Șevciuk) o descriu drept o „fugă" din Ucraine, afirmând că soția sa a plecat cu două zile mai devreme. În fine, există o diferență de cadrare privind natura acțiunilor lui Kravcenko: el le prezintă ca activitate legală legitimă, în timp ce NABU și SAP le califică drept „continuare a atacului sistematic asupra organelor anticorupție independente" în reacție la operațiunea „Cartagina".
Context
Kravcenko a fost numit procuror general la 17 iunie 2025. Pe 4 septembrie 2026, NABU și SAP au efectuat percheziții la Kravcenko, adjuncta sa Maria Vdovîcenko și la șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper. Pe 5 septembrie, NABU și SAP au anunțat operațiunea „Cartagina", identificându-l pe Serghi Kropiva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Juridică Internațională al Oficiului Procurorului General, ca presupus organizator al unei scheme de extorcare de mită de la centre de apel frauduloase; Curtea Anticorupție l-a plasat pe Kropiva în arest pe 6 septembrie, cu cauțiune alternativă de 120 de milioane de grivne. Pe 7 septembrie, Kravcenko a anunțat că a depus o cerere de demisie, calificând decizia drept politică. Pe 13 septembrie, Kravcenko a semnat o înștiințare de suspiciune împotriva directorului NABU Semen Krivonos, iar pe 14 septembrie a anunțat-o public, alături de o suspiciune împotriva unei persoane apropiate șefului SAP, Oleksandr Klimenko; în aceeași zi, Oficiul Procurorului General a declarat că suspiciunea nu fusese comunicată în modul prevăzut de Codul de procedură penală și că înregistrările aferente din Registrul unic al investigațiilor preliminare fuseseră anulate, LIGA.net relatând că decizia fusese aprobată de adjunctul procurorului general Maksîm Krîm.