Tema: Teritorii ocupate
-
51 de state membre ONU cer Rusiei să accepte un armistițiu necondiționat; Ucraina a acceptat deja
Pe 23 septembrie, un grup de 51 de state membre ale ONU a publicat o declarație comună prin care cere Rusiei să accepte un armistițiu complet, imediat și necondiționat și să se angajeze în negocieri de pace substanțiale. Declarația, prezentată de Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas și de ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, subliniază că Ucraina acceptase deja un astfel de armistițiu din martie 2025. Statele Unite nu s-au alăturat declarației.
-
Kaja Kallas va propune sancțiuni împotriva organizatorilor votului pentru Duma de Stat pe teritoriile ocupate ale Ucrainei
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că va propune sancțiuni împotriva persoanelor care au facilitat desfășurarea alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei pe teritoriile ocupate ale Ucrainei. Anunțul a fost făcut pe platforma X și descrie votul drept o nouă lovitură gravă adusă democrației ruse, în condițiile în care Kremlinul a suprimat disidența, a interzis activitatea singurului partid înregistrat care se opune războiului din Ucraina și a blocat accesul observatorilor internaționali.
-
Consiliul Bisericilor din Ucraina face apel la Papa Leon al XIV-lea din cauza crizei umanitare din Oleshky, ocupată de ruși
Consiliul Panucrainean al Bisericilor și Organizațiilor Religioase a lansat un apel privind situația umanitară critică din orașul Oleshky, ocupat de Rusia în regiunea Herson. Consiliul s-a adresat Papei Leon al XIV-lea, Consiliului Mondial al Bisericilor, Alianței Mondiale Evanghelice, statelor membre ONU și Comitetului Internațional al Crucii Roșii, cerând o misiune umanitară și evacuarea locuitorilor către teritoriul controlat de Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Andriy Sybiha a anunțat că Ucraina va ridica problema la Săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale ONU.
-
Trump a semnat legea sancțiunilor Lindsey Graham, care include sancțiuni pentru deportarea copiilor ucraineni
Președintele american Donald Trump a semnat pe 18 septembrie legea H.R. 5334 — Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 — care codifică pentru prima dată la nivel legislativ sancțiunile pentru deportarea forțată a copiilor ucraineni și include măsuri economice ample împotriva sectorului energetic, financiar și de apărare al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul de externe Andrii Sibiga au salutat semnarea, calificând-o drept o „zi cu adevărat istorică”.
-
Forțele ucrainene au lovit puncte de comandă pentru drone, un poligon și depozite rusești în Donețk și Zaporijjia
Pe 18 septembrie și în noaptea de 19 septembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit mai multe ținte militare rusești importante, inclusiv puncte de control pentru drone, un poligon de antrenament și depozite de muniție și de materiale tehnice în Donețk și Zaporijjia, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. De asemenea, a fost confirmată avarierea unei stații radar rusești 80P6 în regiunea Smolensk, în urma unei lovituri din 17 septembrie. Rusia nu comentase aceste informații la momentul raportării.
-
Raport ONU: aproximativ 1.004 cazuri de violență sexuală legate de războiul din Ucraina, majoritatea atribuite forțelor ruse
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a publicat un raport care documentează aproximativ 1.004 cazuri de violență sexuală în contextul invaziei ruse la scară largă a Ucrainei, în perioada 24 februarie 2022 – sfârșitul lunii iulie din anul de raportare. 89% dintre cazuri sunt atribuite autorităților ruse. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut încetarea imediată a violențelor și retragerea forțelor ruse din Ucraina.
-
Procuratura din Roma a dezvăluit o rețea de spioni ruși la ambasadele Rusiei din Italia și de la Vatican
Ziarul italian Riformista a publicat o anchetă a procuraturii din Roma care expune o rețea de ofițeri de informații ruși aflați sub acoperire diplomatică la ambasadele Rusiei din Italia și de la Vatican, atribuind GRU și SVR. Ancheta nominalizează atașatul naval Ivan Horbachov și adjunctul său Mykhailo Astakhov, ambii expulzați după arestarea a doi foști angajați ai serviciilor italiene acuzați că transmiteau date confidențiale Moscovei. Investigația oferă și detalii despre alte persoane, atribuții, recrutarea unor cetățeni din Belarus pentru posibile sabotaje și o legătură cu reținerea în Germania a unui cetățean belarus cu pașaport rus suspectat de pregătirea unui atac cu drone la aeroportul din Leipzig.
-
Ucraina anunță lovituri asupra unui bombardier Su-24 la aerodromul Saky din Crimeea și peste o duzină de ținte în regiunile ocupate
Forțele de Apărare ale Ucrainei au anunțat pe 16 septembrie că au lovit un bombardier rusesc Su-24 la aerodromul Saky din Crimeea ocupată, în noaptea precedentă, și că au efectuat o serie de atacuri asupra unor ținte militare rusești în regiunile ocupate Donețk, Luhansk și Zaporijjea. Informațiile au fost publicate de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook, iar amploarea daunelor produse bombardierului este în curs de clarificare.
-
Ucraina confirmă oficial operațiunea „Vivaldi" din nordul regiunii Donețk
Comandantul Corpului 3 al Armatei ucrainene, Andrii Biletsky, a confirmat public pe 15 septembrie desfășurarea unei ofensive în nordul regiunii Donețk, la est și nord-est de Lîman, sub denumirea „Vivaldi". Potrivit armatei, în prima fază au fost eliberate cinci localități, iar pierderile rusești raportate se ridică la aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și sute de blindate și piese de artilerie.
-
Budanov: un nou rund de negocieri trilaterale Ucraina-SUA-Rusia este pregătit pentru octombrie
Șeful Oficiului Prezidențial ucrainean, Kirilo Budanov, a anunțat pe 12 septembrie, în marja conferinței YES de la Kiev, că un nou rund de negocieri de pace în format trilateral Ucraina-SUA-Rusia este în pregătire pentru luna octombrie. El a confirmat formatul trilateral, nu a dezvăluit o posibilă locație și a spus că Ucraina se pregătește pentru octombrie. În aceeași zi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova este pregătită pentru negocieri, dar nu intenționează să oprească ostilitățile pe durata acestora, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat că este dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G20 de la Miami.
-
Forțele ucrainene au lovit puncte de comandă pentru drone și depozite militare rusești în patru oblasturi
Forțele de Apărare ale Ucrainei au anunțat că, pe 11 septembrie și în noaptea de 12 septembrie, au lovit o serie de ținte militare importante ale armatei ruse, inclusiv puncte de comandă pentru UAV-uri și depozite de drone de atac, armament și echipament militar. Loviturile au vizat locații din oblasturile Zaporijjea, Herson, Donețk și Luhansk, precum și orașul Donețk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că amploarea daunelor este în curs de verificare și că lucrul asupra țintelor-cheie ale inamicului continuă.
-
Ucraina anunță lovituri asupra unor ținte militare ruse în Crimeea, Donbas și baza navală Novorosiisk
Forțele de Apărare ale Ucrainei au anunțat pe 8 septembrie și în noaptea de 9 septembrie o serie de lovituri asupra unor ținte militare ruse, inclusiv o navă de patrulă Project 12150 „Mangust" în Sevastopol, antena de intelligence radio-electronic din Olenivka și un complex de comandă-măsurare din Vitino, ambele în Crimeea ocupată, precum și depozite de UAV-uri și muniție în Donețk și Luhansk. În noaptea de 9 septembrie, fregata rusă „Admiral Essen", purtătoare de rachete Kalibr, a fost lovită în baza navală Novorosiisk din ținutul Krasnodar, într-o operațiune atribuită Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev.
-
Ucraina a deschis patru noi categorii de cereri în Registrul internațional al daunelor prin portalul Diia
Portalul guvernamental ucrainean Diia a lansat patru noi categorii de cereri (A4.1, A4.2, A2.10, A3.7) în Registrul internațional al daunelor pentru Ucraina (RD4U). Noile categorii permit documentarea pierderii accesului la asistență medicală și educație, a altor încălcări ale dreptului internațional și a pierderilor economice neacoperite de categoriile existente. Cererile se depun online, prin Diia, și sunt transmise automat către RD4U.
-
Ucraina l-a eliminat pe Oleh Shutov, suspect în asasinatele din 2017 ale ofițerilor Shapoval și Kharaberiuș
Serviciile speciale ucrainene l-au lichidat pe Oleh Shutov, un agent al așa-numitului „MGB DPR”, în Donețkul ocupat temporar, în seara zilei de 27 iulie. Conform surselor ucrainene, acesta a fost ucis prin detonarea unui explozibil improvizat în mașina sa Subaru, lângă complexul sportiv „Dinamo” din districtul Leninski. Shutov era acuzat că a plantat bomba care l-a ucis pe generalul-major Maksym Șapoval în 2017 și era implicat și în asasinarea colonelului SBU Oleksandr Haraberiuș.
-
Centrala nucleară Zaporojie a fost reconectată la rețeaua electrică după mai bine de două săptămâni de funcționare pe generatoare diesel
Pe 7 septembrie 2026, specialiștii ucraineni au restabilit alimentarea externă cu energie electrică a centralei nucleare Zaporojie, ocupată temporar de Rusia. Reconectarea a fost realizată la ora 19:02 prin linia aeriană de 330 kV „Ferosplavna-1", în urma unui armistițiu local mediat de AIEA, în vigoare din 5 septembrie. Centrala funcționase pe generatoare diesel de urgență de la 20 august, iar AIEA avertizase că rezervele de combustibil se epuizau.
-
Adunarea Generală ONU a aprobat noua hartă Equal Earth; Ucraina s-a abținut din cauza Crimeei
Adunarea Generală ONU a adoptat pe 4 septembrie proiecția cartografică Equal Earth, care înlocuiește proiecția Mercator folosită din secolul al XVI-lea. Ucraina s-a abținut de la vot, întrucât pe Equal Earth peninsula Crimeea este reprezentată separată de restul Ucrainei, într-o nuanță mai deschisă, diferită atât de cele folosite pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Misiunea Permanentă a Ucrainei la ONU a avertizat că această reprezentare încalcă Carta ONU și dreptul internațional.
-
Forțele ucrainene au lovit ținte militare rusești în Bryansk și Luhansk, inclusiv o stație radar, un complex de război electronic și un repetor de rețea mesh
Pe 4 septembrie 2026, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit mai multe ținte militare rusești, inclusiv o stație radar în Kartushyn, un complex de război electronic în zona Pohary și un repetor de rețea mesh în Zlynka, toate în regiunea Bryansk, precum și o bază de reparații a unei unități ruse în Sokologhirsk, regiunea Luhansk. Statul Major al Ucrainei a anunțat loviturile pe 5 septembrie, precizând că amploarea pagubelor este în curs de clarificare.
-
Curtea de ocupație din Zaporojie o condamnă la 15 ani de coloniu penal pe jurnalista din Melitopol Iryna Levchenko
O instanță de ocupație din regiunea Zaporojie a condamnat-o pe jurnalista pensionară din Melitopol, Iryna Levchenko, la 15 ani de coloniu penal sub acuzația de spionaj, după mai mult de trei ani de captivitate în Rusia. Levchenko, care lucrase în jurnalism din 1981, fusese reținută de militari ruși împreună cu soțul ei la 6 mai 2023 în Melitopolul temporar ocupat; soțul a fost eliberat în august 2024. Cauza este parte a unui dosar mai amplu de negocieri ucrainene pentru eliberarea a 28 de jurnaliști ținuți prizonieri de Rusia.
-
Informațiile militare ucrainene confirmă distrugerea unui sistem de rachete de coastă Bastion în Crimeea ocupată
Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR) a confirmat că subunitatea sa specială „Group 13” a distrus în august 2026 un sistem rusesc de rachete de coastă Bastion amplasat în Crimeea ocupată, utiliza de Rusia pentru lansarea rachetelor Oniks și Țircon asupra Ucrainei. În cadrul aceleiași operațiuni au fost lovite și două autocisterne și un vehicul de comandă și stat major al ocupanților.
-
Budanov a declarat pentru The New York Times că a menținut contacte cu șeful GRU, Kostîukov, și cu Prigojin
Șeful Oficiului Prezidențial al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a afirmat într-un interviu acordat The New York Times, publicat vineri, 4 septembrie, că a purtat timp de ani de zile contacte directe cu șeful Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU), amiralul Igor Kostîukov, și cu fondatorul defunct al grupului Wagner, Evgheni Prigojin. El a declarat că l-a sfătuit pe președintele Volodimir Zelenski să nu accepte niciun compromis privind Donbasul care ar oferi Rusiei control formal asupra unui teritoriu pe care armata rusă nu a reușit să-l cucerească.