Budanov a declarat pentru The New York Times că a menținut contacte cu șeful GRU, Kostîukov, și cu Prigojin
Șeful Oficiului Prezidențial al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a afirmat într-un interviu acordat The New York Times, publicat vineri, 4 septembrie, că a purtat timp de ani de zile contacte directe cu șeful Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU), amiralul Igor Kostîukov, și cu fondatorul defunct al grupului Wagner, Evgheni Prigojin. El a declarat că l-a sfătuit pe președintele Volodimir Zelenski să nu accepte niciun compromis privind Donbasul care ar oferi Rusiei control formal asupra unui teritoriu pe care armata rusă nu a reușit să-l cucerească.
Puncte-cheie
- Budanov conduce delegația ucraineană la negocierile cu Rusia și a preluat funcția de șef al Oficiului Prezidențial la începutul lunii ianuarie 2026.
- Prima rundă de negocieri Budanov–Kostîukov a avut loc în 2022, cu medierea Turciei, pe tema deschiderii coridoarelor de transport maritim din Marea Neagră pentru exportul de cereale.
- Dialogul cu Kostîukov a continuat și după ce, în 2024, forțele GRU au suferit pierderi importante într-un atac al serviciilor ucrainene de informații asupra unei poziții fortificate de la fabrica de ciment din Volceansk.
- Budanov a declarat că a comunicat în mod regulat cu fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin, contacte care au durat până la rebeliunea Wagner împotriva Kremlinului din 2023 și moartea lui Prigojin în explozia avionului său.
- Budanov l-a sfătuit pe președintele Zelenski să nu accepte niciun compromis asupra Donbasului care ar permite Rusiei să ridice noi pretenții.
- Până la rundele de la Abu Dhabi din ianuarie și februarie 2026, proiectul de pace din 20 de puncte se redusese la două chestiuni neclarificate: administrația centralei nucleare Zaporojie și controlul asupra părții din Donbas aflate încă în mâinile Ucrainei.
- Budanov a estimat că negocierile cu Rusia ar putea fi reluate în septembrie, însă condițiile pentru o încetare a focului sunt puțin probabile înainte de primăvara anului 2027.
De ce contează
Budanov este cel care conduce delegația ucraineană la negocierile cu Rusia, ceea ce face ca declarațiile sale privind modul în care acest canal a fost construit și susținut ani de-a rândul să aibă greutate directă. Prin dezvăluirea contactelor purtate cu șeful GRU și cu fondatorul Wagner, el oferă o imagine rară, vorbită direct, a diplomației din umbră dintre Kiev și Moscova. Recomandarea adresată președintelui Zelenski de a respinge orice compromis asupra Donbasului care ar acorda Rusiei ceea ce armata rusă nu a reușit să ia pe câmpul de luptă fixează, de asemenea, limita politică a oricărui acord posibil.
Ce s-a întâmplat
Într-un interviu acordat The New York Times și publicat vineri, 4 septembrie, șeful Oficiului Prezidențial al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a vorbit deschis despre contactele sale directe cu omologii ruși. El a declarat că a comunicat frecvent cu șeful GRU, amiralul Igor Kostîukov, începând din 2022, când discuțiile mediate de Turcia au vizat deschiderea coridoarelor maritime pentru transportul cerealelor, și că acest dialog a continuat inclusiv după pierderile suferite de forțele GRU în 2024, la uzina de ciment din Volceansk. Budanov a spus că, de asemenea, a comunicat în mod regulat cu fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin, până la rebeliunea grupului din 2023 și moartea acestuia. Totodată, el l-a sfătuit pe președintele Zelenski să nu accepte niciun compromis privind Donbasul care ar da Rusiei control formal asupra unui teritoriu neocupat de armata sa. Budanov a mai afirmat că negocierile cu Rusia ar putea fi reluate în septembrie, dar că nu se așteaptă la condiții pentru o încetare a focului mai devreme de primăvara lui 2027.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Toate cele cinci surse incluse în sinteză provin din Ucraina (NV, Ukrinform, LIGA.net, Forbes Ukraine), iar relatarea lor se sprijină aproape în întregime pe interviul acordat de Budanov The New York Times. Materialele subliniază rolul direct al lui Budanov ca șef al delegației ucrainene, precum și sfatul său adresat președintelui Zelenski de a nu ceda teritorii pe care armata rusă nu le-a cucerit.
Context
Budanov a fost numit șef al Oficiului Prezidențial al Ucrainei la începutul lunii ianuarie 2026, declarând că unul dintre motivele principale pentru care a acceptat postul a fost posibilitatea de a conduce negocierile cu Rusia. Prima reuniune trilateralaă Ucraina–Rusia–SUA a avut loc la 23–24 ianuarie 2026, delegația ucraineană fiind atunci condusă de Rustem Umerov, cu Budanov în componență. O a doua rundă s-a desfășurat la Abu Dhabi pe 4–5 februarie 2026. Până atunci, proiectul de pace din 20 de puncte se restrânsese la două chestiuni centrale: administrarea centralei nucleare Zaporojie, ocupate de Rusia, și controlul asupra părții din Donbas încă deținute de Ucraina.