Bloomberg
Bloomberg este o companie americană din domeniul finanțelor, software-ului, datelor și media, fondată de Michael Bloomberg în 1981. Este cunoscută în special pentru Bloomberg Terminal, care oferă date financiare și analize în timp real profesioniștilor din domeniu, precum și pentru serviciile sale de știri, printre care Bloomberg TV, Bloomberg Radio și Bloomberg.com. Sediul companiei se află în New York. Michael Bloomberg, fondatorul și acționarul majoritar, a folosit compania și ca platformă pentru activitățile sale politice, în special campania din 2020 pentru nominalizarea democrată la președinția Statelor Unite.
-
Zelenski și Rubio au discutat despre interceptorii pentru rachete balistice și Starlink
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut la 20 octombrie o convorbire telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio. Au discutat despre interceptorii pentru rachete balistice, avertizarea timpurie asupra atacurilor ruse și situația serviciilor Starlink și Starshield. Zelenski a descris discuția ca fiind constructivă și a spus că părțile vor lua din nou legătura în curând.
-
Întâlnire la Oslo între Zelensky și trimisul american Witkoff, pe fondul tensiunilor Kiev-Washington
La 20 octombrie, la Oslo au avut loc convorbiri privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, găzduite de premierul norvegian Jonas Gahr Støre, la care au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff (prezent fizic), ginerele lui Trump, Jared Kushner (la distanță, din cauza unei boli), președintele finlandez Alexander Stubb, reprezentanți ai grupului E4 (Marea Britanie, Franța, Germania și, potrivit unor surse, Polonia), ai UE și ai NATO. Părțile au discutat garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv opțiunile legate de NATO și Articolul 5, chestiuni teritoriale, reconstrucție postbelică, sancțiuni și ordinea de securitate europeană. Witkoff urmează să plece în Rusia pentru a se întâlni cu Vladimir Putin și a-i transmite propunerile convenite la Oslo.
-
Putin propune o întâlnire Trump–Xi la Shenzhen, fără Ucraina; Rubio confirmă discuțiile, Kievul condamnă formatul
The Wall Street Journal a relatat că Vladimir Putin i-a propus președintelui american Donald Trump și liderului chinez Xi Jinping o întâlnire trilaterală pe marginea summitului APEC de la Shenzhen (18–19 noiembrie), fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a discuta încheierea războiului în condiții favorabile Moscovei. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că au avut loc discuții, fără o decizie finală. Ministerul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a condamnat formatul, afirmând că o astfel de întâlnire nu ar face decât să-l încurajeze pe Putin să continue războiul și a insistat că o trilaterală Ucraina–SUA–Rusia ar putea grăbi încheierea conflictului.
-
Zelenski acuză SUA că blochează transferul de rachete Patriot deja plătite; Hegseth nu a semnat contractele
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu a aprobat transferul către Ucraina al unui lot important de rachete interceptoare Patriot care au fost deja plătite de aliați. Zelenski a avertizat că unele acorduri politice privind sprijinul pentru apărarea antiaeriană nu au fost puse în aplicare la nivel operațional și a calificat întârzierile drept un „refuz politic de a semna”. Oficialii americani, inclusiv Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio, resping ideea unei decizii politice, invocând necesitatea de a menține stocuri suficiente pentru forțele americane.
-
Zelenski anunță reluarea schimbului de date de intelligence cu SUA; spune că avertizările privind rachetele balistice ruse vin doar de la Washington
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru „Meet the Press" de la NBC, difuzat duminică, 18 octombrie, că Statele Unite au reluat schimbul de informații de intelligence cu Ucraina, după ce acesta fusese blocat pentru „o anumită perioadă de timp". El a spus că speră ca negocierile cu SUA să aibă loc în cursul aceleiași săptămâni și a subliniat că doar SUA dețin informațiile unice care permit Ucrainei să fie avertizată la lansările de rachete balistice ruse. Interviul a avut loc pe fondul unor tensiuni privind presiunile raportate ale Washingtonului asupra Ucrainei de a opri atacurile asupra rafinăriilor ruse, al restricțiilor asupra terminalelor militare Starshield/Starlink și al suspendării de către Trump a unor sancțiuni prevăzute de legea senatorului Lindsey Graham.
-
Trump suspendă legea Graham printr-un ordin executiv, amânând noile sancțiuni și tarife împotriva Rusiei
Președintele SUA, Donald Trump, a semnat pe 16 octombrie un ordin executiv prin care a suspendat aplicarea sancțiunilor, restricțiilor și tarifelor prevăzute de așa-numita „Lege Graham” (H.R. 5334), care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 18 octombrie. Trump a invocat o clauză a legii care permite președintelui să renunțe la măsuri dacă acest lucru corespunde intereselor naționale ale SUA și a trimis o certificare în acest sens Congresului. Decizia a fost criticată de coautorul legii, senatorul Richard Blumenthal, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de alți congresmeni democrați, în timp ce reprezentantul Rusiei Kirill Dmitriev a numit-o un „moment cu adevărat istoric”.
-
Liderii europeni, în alertă după ce Trump a subminat sancțiunile împotriva Rusiei și a presat Kievul
La summitul UE de la Bruxelles, liderii europeni se pregătesc pentru scenariul în care președintele american Donald Trump trece efectiv de partea Moscovei. În decurs de o săptămână, Trump a anulat ani de sancțiuni energetice împotriva Kremlinului, a cerut Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești și a pus la îndoială legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski, stârnind îngrijorare la summitul european.
-
Rusia a lansat un atac masiv combinat asupra Ucrainei: 39 de rachete balistice și 128 de drone, cel puțin 600.000 de persoane fără electricitate
În noaptea de 13–14 octombrie, forțele ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate de la începutul războiului, cu 39 de rachete balistice și 128 de drone, vizând infrastructura energetică și critică din Kiev, regiunea Kiev și Harkiv. Potrivit președintelui Zelenski, cel puțin 600.000 de persoane au rămas fără electricitate, iar toate cele trei termocentrale din Kiev au fost lovite, cu un impact direct confirmat asupra TEC-4. Trei femei au fost ucise și 19 persoane rănite într-o clădire rezidențială lovită în Desnianskyi, Kiev. Atacul a survenit la scurt timp după anunțul președintelui american Donald Trump privind un „armistițiu energetic”, iar Ucraina a cerut sancțiuni mai dure și rachete suplimentare pentru sistemele Patriot.
-
Zelensky confirmă avertismentul SUA privind suspendarea schimbului de informații dacă Ucraina nu oprește loviturile asupra rafinăriilor ruse
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat într-un interviu pentru NPR, publicat pe 13 octombrie, că administrația Trump a avertizat Ucraina că ar putea opri schimbul de informații dacă forțele ucrainene nu încetează atacurile asupra rafinăriilor ruse. Avertismentul a fost transmis generalilor săi, nu lui personal, iar Zelenski a precizat că schimbul de date nu fusese încă suspendat. În același timp, în serile de 12 și 13 octombrie, Kievul a fost lovit de rachete balistice fără avertismente prealabile din partea partenerilor americani, iar în noaptea de 13–14 octombrie SpaceX a introdus restricții de viteză pentru terminalele Starlink/Starshield ale forțelor ucrainene. Un grup bipartizan din Congresul SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste restricții.
-
Keith Kellogg: Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a lovi ținte în Rusia
Fostul trimis special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Forumul de Securitate de la Varșovia că Ucraina ar trebui să fie liberă să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, contrazicând apelurile președintelui american Donald Trump ca Kievul să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor rusești. Kellogg a calificat declarațiile recente ale lui Trump drept „zgomot” și a spus că Rusia nu câștigă războiul, ci doar îl prelungește.
-
NATO estimează pierderile Rusiei în septembrie la peste 50.000 de oameni, de zece ori mai mult decât cele ale Ucrainei
Un oficial militar NATO de rang înalt a estimat pierderile de personal ale Rusiei în Ucraina în septembrie la peste 50.000 de persoane, dintre care până la 28.000 de morți — de aproximativ zece ori mai mult decât cele aproximativ 5.000 de pierderi suferite de forțele ucrainene în aceeași perioadă. Evaluarea, transmisă Bloomberg sub anonimat și neconfirmată independent de agenție, plasează pierderile lunare ruse într-un context de tactică ofensivă costisitoare și de presiune economică crescândă asupra Moscovei.
-
Trump anunță un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, neconfirmat de Kremlin și încălcat de lovituri rusești asupra infrastructurii energetice
Pe 11 octombrie, președintele american Donald Trump a anunțat în Truth Social un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, susținând că ambele părți au consimțit. Casa Albă a precizat ulterior că inițiativa se referă doar la oprirea reciprocă a atacurilor asupra rafinăriilor de petrol, nu asupra întregii infrastructuri energetice. Kremlinul a refuzat să confirme orice acord, iar forțele ruse au lovit centrala termoelectrică TEC-5 din Harkiv și o instalație energetică din Kiev în orele următoare anunțului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că anunțul a fost o surpriză pentru Kiev, dar că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu dacă Moscova îl respectă și el.
-
Trump ridică sancțiunile pentru motorina rusă în urma unei convorbiri cu Putin; Zelenski și liderii europeni critică acordul
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 9 octombrie că a convenit cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, reluarea exporturilor de motorină rusă pe piețele americane și mondiale. Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală temporară (nr. 135) valabilă până pe 7 aprilie 2027. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat dur decizia, descriind-o drept „cadou de ziua de naștere pentru Putin" și o dovadă de slăbiciune, în timp ce UE, Regatul Unit, Germania, Estonia, Finlanda, Suedia și senatorii americani democrați au respins sau condamnat acordul. Șeful diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că miniștrii de externe ai UE vor aproba pe 12 octombrie cel mai mare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul războiului.
-
NATO pregătește o „Teorie a Victoriei” împotriva unui atac rusesc: drone și inteligență artificială pe flancul estic
Comandantul Suprem al Forțelor Aliate NATO în Europa, generalul Alexus Grinkevich, elaborează un nou document strategic intitulat „Theory of Victory”, care prevede cum Alianța ar bloca o eventuală invazie rusă pe flancul estic folosind drone, sisteme cu echipaj redus și inteligență artificială. Documentul urmează să fie prezentat pe 12 octombrie în Polonia, iar Bloomberg a obținut o variantă neclasificată. NATO subliniază că strategia este „pur defensivă” și urmărește să descurajeze Moscova demonstrând că victria ar fi imposibilă.
-
Zelenski anunță disponibilitatea Ucrainei pentru o întâlnire trilaterală la nivel tehnic cu SUA și Rusia
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să participe, înainte de sfârșitul lunii octombrie, la o întâlnire trilaterală la nivel tehnic cu Statele Unite și Rusia, propusă de partea americană. Anunțul a fost făcut la o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, la Kiev. Zelenski a indicat că locația ar putea fi Emiratele Arabe Unite sau o altă țară propusă de SUA și că Ucraina așteaptă răspunsul Moscovei.
-
Polonia și România refuză cererea Ucrainei de a spori tranzitul cerealelor prin Europa
Ucraina a cerut Poloniei și României să ajute la exportul cerealelor pe rute terestre, după blocada porturilor de la Marea Neagră. Polonia și România au refuzat, invocând interesele propriilor fermieri. Ministrul ucrainean al Politicii Agrare, Taras Vysotsky, aflat la Bruxelles, a avertizat că până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate în țară, iar supraferințele cultivate anul viitor ar putea scădea cu 35–40%.
-
Merz acuză Rusia că sprijină partidul de extremă dreapta AfD
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Rusia susține partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), într-un discurs rostit pe 1 octombrie la Münster, cu ocazia ceremoniei de acordare a Premiului Internațional al Păcii Westfalice. Merz a acuzat Moscova că încearcă să divizeze societatea germană, să slăbească ajutorul pentru Ucraina și să blocheze investițiile în apărare, fără a prezenta însă dovezi concrete. Declarațiile vin pe fondul creșterii în sondaje a AfD și al rezultatelor slabe ale CDU la alegerile regionale din septembrie.
-
Turcia și ONU organizează noi negocieri Rusia–Ucraina privind încetarea focului în Marea Neagră
Turcia și ONU organizează la începutul lunii octombrie o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina privind o încetare a focului în Marea Neagră menită să protejeze exporturile de cereale, cu mediere a ONG-ului elvețian Centrul pentru Dialog Umanitar. Inițiativa, lansată în septembrie la Adunarea Generală a ONU, vizează reluarea acordului din 2022 care asigura tranzitul cerealelor ucrainene, dar Moscova respinge propunerile și condiționează orice acord de ridicarea parțială a sancțiunilor și de concesii militare ale Ucrainei.
-
Peste jumătate din F-16-urile Ucrainei sunt imobilizate din cauza mentenanței din Belgia; Zelensky cere mutarea lucrărilor în Ucraina
Un raport publicat de The Wall Street Journal arată că mai mult de jumătate din avioanele F-16 ale Ucrainei sunt neoperaționale din cauza întârzierilor la mentenanța efectuată în Belgia de compania Sabena Aerospace Engineering, sub un contract american de până la 235,5 milioane de dolari. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat pentru Financial Times că aproximativ jumătate din flotă se află în Europa pentru reparații și a cerut mutarea unei părți a lucrărilor pe teritoriul ucrainean. Ministerul ucrainean de Externe a contestat caracterizarea „catastrofală" a problemei.
-
Veniturile din exportul maritim de petrol al Rusiei ating un nivel record de 2,75 miliarde de dolari
Exporturile maritime de petrol ale Rusiei au generat 2,75 miliarde de dolari în săptămâna până pe 27 septembrie — un record de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei. Creșterea volumului și prețurile mai mari la Urals și ESPO au compensat scăderea cotațiilor. Totodată, atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor ruse și criza din Orientul Mijlociu au perturbat piața, iar Moscova și-a prelungit interdicția asupra exportului de motorină.