Ambasadele occidentale refuză să părăsească Kievul după amenințările Rusiei; Rubio spune că SUA vor decide singure
După ce Ministerul de Externe rus a avertizat, pe 3 octombrie, diplomații străini să părăsească Kievul, amenințând cu lovituri masive, ambasadele mai multor state occidentale au declarat public, în zilele de 4 și 5 octombrie, că rămân în capitala ucraineană. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că SUA vor decide ele însele dacă este sigur ca diplomații americani să rămână, iar MAE ucrainean a declarat că nu a primit notificări privind vreun plan de relocare. The Guardian a relatat însă că se lucrează în plan intern la scenarii de relocare la Lviv sau în estul Poloniei.
Puncte-cheie
- Pe 3 octombrie, MAE rus a avertizat diplomații străini și cetățenii să părăsească Kievul și a amenințat cu lovituri masive.
- Ambasadele Regatului Unit, Germaniei, Italiei, Spaniei, Franței, Belgiei, Olandei, Slovaciei, Sloveniei, Finlandei, Lituaniei, Letoniei, Austriei, Albaniei, Ungariei, Poloniei, Estoniei și Suediei au declarat că rămân în Kiev.
- Ambasadorul UE la Kiev, Katarina Maternova, a spus că delegația UE și toate ambasadele statelor membre rămân în capitală.
- Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pe 5 octombrie că Ambasada SUA rămâne în Kiev și că SUA vor decide singure dacă este sigur pentru diplomații americani să rămână.
- The Guardian a relatat pe 2-3 octombrie că diplomații occidentali pregătesc planuri de rezervă pentru o eventuală relocare la Lviv sau în estul Poloniei.
- MAE ucrainean, prin purtătorul de cuvânt Heorhiy Tykhyi, a declarat că nu a primit cereri sau notificări de la partenerii străini privind relocarea ambasadelor.
- Președintele Volodymyr Zelensky a declarat pe 3 octombrie, într-un interviu pentru Reuters, că Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor rusești ca răspuns la escaladarea loviturilor ruse menite să forțeze populația capitalei să plece.
De ce contează
Avertismentul rus, prezentat ca o recomandare de securitate, semnalează o încercare de a folosi amenințările cu lovituri ca mijloc de presiune asupra prezenței diplomatice occidentale din capitala Ucrainei. Refuzul public și coordonat al ambasadelor occidentale de a părăsi Kievul, cu trimitere la Convenția de la Viena și la dreptul internațional umanitar, reprezintă un răspuns diplomatic unit la intimidare. Afirmația lui Marco Rubio că Washingtonul va decide singur subliniază menținerea angajamentului american și respingerea ultimatumului rusesc. Contrastul dintre declarațiile publice de «rămânem» și relatările The Guardian privind planuri de relocare la Lviv sau în estul Poloniei evidențiază tensiunea dintre postura publică și planificarea de rezervă. Ministrul rus Serghei Lavrov a făcut un apel similar în mai, respins atunci, ceea ce indică un tipar recurent de presiune rusă asupra misiunilor occidentale.
Ce s-a întâmplat
Pe 3 octombrie, Ministerul de Externe al Rusiei a avertizat diplomații străini și cetățenii să părăsească Kievul, anunțând că armata rusă va continua să efectueze lovituri masive și că responsabilitatea pentru eventualele consecințe revine integral celor care ignoră avertismentul. În zilele următoare, ambasadele unui număr mare de state occidentale au publicat declarații prin care au anunțat că rămân în capitala ucraineană: Regatul Unit, Germania, Italia, Spania, Franța, Belgia, Olanda, Slovacia, Slovenia, Finlanda, Lituania, Letonia, Austria, Albania, Ungaria, Polonia, Estonia și Suedia. Ambasadorul UE la Kiev, Katarina Maternova, a declarat pe 4 octombrie că delegația UE și toate ambasadele statelor membre nu intenționează să părăsească orașul, definind mesajul Rusiei ca «plecați sau vă riscați viața», iar răspunsul UE ca «Rămânem». Pe 5 octombrie, Ambasada Suediei a emis o declarație în care a condamnat amenințările și a cerut Rusiei să respecte Convenția de la Viena. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în aceeași zi că Ambasada SUA la Kiev rămâne în activitate și că Statele Unite vor decide singure dacă este sigur ca diplomații americani să rămână, precizând că Departamentul de Stat analizează zilnic securitatea fiecărei misiuni diplomatice și nu a modificat încă poziția pentru Kiev. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a afirmat că diplomații UE continuă să lucreze la Kiev, iar amenințările repetate ale Moscovei indică o pierdere a stăpânirii de sine a Kremlinului și eșecuri pe front. MAE ucrainean, prin purtătorul de cuvânt Heorhiy Tykhyi, a declarat că nu a primit nicio cerere sau notificare din partea partenerilor străini privind vreun plan de relocare a ambasadelor, în contrast cu relatarea The Guardian din 2-3 octombrie potrivit căreia diplomații occidentali lucrează în privat la planuri de rezervă pentru o eventuală relocare la Lviv sau în estul Poloniei. Pe 3 octombrie, într-un interviu pentru Reuters, președintele Volodymyr Zelensky a declarat că Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor rusești ca răspuns la escaladarea loviturilor ruse menite să forțeze populația Kievului și a altor orașe să plece.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Publicațiile ucrainene au evidențiat în prim-plan avertismentul Rusiei din 3 octombrie și refuzul colectiv al ambasadelor occidentale de a părăsi Kievul, prezentat ca o ripostă diplomatică la intimidare. Sursele ucrainene au subliniat declarațiile Kievului, în special negarea de către purtătorul de cuvânt al MAE, Heorhiy Tykhyi, a oricăror planuri de relocare, înfățișând prezența occidentală drept neclintită. Interviul președintelui Volodymyr Zelensky pentru Reuters privind intensificarea atacurilor asupra rafinăriilor ruse a fost inclus ca element de context al escaladării ruse. De asemenea, au fost puse în prim-plan declarațiile ambasadoarei UE Kateryna Maternova și ale Comisiei Europene, accentuând solidariatea Uniunii Europene cu Ucraina.
Cum prezintă evenimentul sursele internaționale
The Guardian a introdus unghiul potrivit căruia diplomații occidentali lucrează în plan intern la scenarii de relocare la Lviv sau în estul Poloniei, o nuanță care nu apare ca element central în relatările în limba ucraineană. Singura sursă internațională în limba engleză disponibilă, o agenție azeră, a prezentat poziția lui Rubio sub o formă mai prudentă, sugerând că acesta nu a exclus suspendarea operațiunilor ambasadei americane la Kiev, în contrast cu narațiunea dominantă «rămânem» din presa ucraineană.
Unde diferă relatările
The Guardian a relatat că țările occidentale pregătesc în privat planuri de relocare a ambasadelor la Lviv sau în estul Poloniei, în timp ce MAE ucrainean a declarat că nu a primit nicio notificare sau cerere în acest sens de la partenerii străini. Cea mai mare parte a presei ucrainene și occidentale l-a prezentat pe Rubio spunând că ambasada SUA rămâne la Kiev, în timp ce titlul unui articol susține că Rubio nu a exclus posibilitatea suspendării operațiunilor ambasadei SUA la Kiev.
Context
Pe 30 septembrie, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că, după atacurile ruse asupra capitalei, au fost găsite resturi pe teritoriul unei ambasade occidentale din districtul Șevcenkivski. Pe 3 octombrie, președintele Volodymyr Zelensky a declarat într-un interviu pentru Reuters că Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor rusești ca răspuns la escaladarea rusă menită să forțeze locuitorii Kievului și ai altor orașe să plece. Rusia a emis un avertisment similar diplomaților străini și în luna mai, respins la acel moment de liderii țărilor vizate. Declarația MAE rus a încadrat avertismentul ca răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte militare ruse.