h.ua

Publicat la · Actualizat la

Un ucrainean a recunoscut că a vandalizat moschei la Londra, recrutat prin Telegram de o rețea rusă

O anchetă BBC și Hope not Hate a stabilit că o singură rețea de agenți ruși a recrutat ucraineni prin Telegram atât pentru atacurile incendiare din 2025 asupra unor bunuri legate de premierul britanic de atunci Keir Starmer, cât și pentru vandalizarea cu graffiti antimusulman a unor moschei din Londra, inclusiv cele pentru care a fost acuzat ucraineanul Ilya Bilyk. Bilyk, în vârstă de 21 de ani, a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare de distrugere agravată rasial și religios; sentința este așteptată pe 19 octombrie.

Puncte-cheie

  • Ucraineanul de 21 de ani Ilya Bilyk a fost acuzat că a pictat graffiti pe moschei și sedii ale comunității islamice din estul Londrei în ianuarie 2025.
  • Bilyk a declarat că a fost recrutat prin Telegram, în schimbul unor sume de bani, de un recrutor care comunica în rusă, care indica țintele și îl plătea după executare.
  • Bilyk a pledat vinovat la Thames Magistrates' Court pentru cinci capete de acuzare de distrugere penală cu motiv rasial și religios; sentința este așteptată pe 19 octombrie la Stratford Magistrates' Court.
  • În iunie 2025, ucrainenii Roman Lavrynovych și Stanislav Karpiuk au fost condamnați pentru conspirație în vederea unor incendieri îndreptate împotriva unor bunuri și a unui autoturism legate de pe atunci premierul Keir Starmer; Lavrynovych a primit șapte ani de închisoare.
  • Ancheta BBC și Hope not Hate a concluzionat că aceeași rețea rusă se află în spatele incendierilor legate de Starmer și al vandalizării antimusulmane din Londra, inclusiv incidentele pentru care este acuzat Bilyk.
  • Lavrynovych a fost de asemenea implicat în graffiti antimusulman pe o clădire a comunității musulmane din sudul Londrei; el a fost contactat de o persoană cu inițialele „EL”.
  • BBC îl identifică pe „EL” ca diplomatul rus Yevheniy Liukshin, instruit în „războaie informaționale” de ofițeri superiori ai serviciilor secrete ruse.
  • Lavrynovych a fost recrutat de un cont asociat grupării pro-Kremlin de hackeri NoName057(16), desemnată de SUA ca „proiect sancționat de statul rus”.

De ce contează

Ancheta leagă o serie de incidente aparent disparate din Marea Britanie — incendierea cu vizibilitate ridicată a unor bunuri legate de premier și vandalismul islamofob al unor moschei — de o singură operațiune a serviciilor secrete ruse. Ea arată cum actori ruși ar fi folosit recrutarea prin Telegram și un paravan de extremă dreapta („Direct Action UK”) pentru a externaliza sabotaje și provocări către executanți străini plătiți modest. Identificarea unui presupus operativ concret — diplomatul rus Yevheniy Liukshin (inițialele „EL”) — ca presupus coordonator indică implicare la nivel de stat. Pentru Ucraina, cazul este delicat: ucraineni au fost folosiți ca executanți în atacuri împotriva unui lider occidental și a unor comunități musulmane britanice, ceea ce pune în lumină modul în care Moscova exploatează resortisanți ucraineni în operațiuni hibride.

Ce s-a întâmplat

O anchetă comună a BBC și a organizației Hope not Hate a stabilit că o singură rețea de agenți ruși a recrutat ucraineni prin Telegram atât pentru incendierile din 2025 asupra unor bunuri legate de pe atunci premierul britanic Keir Starmer, cât și pentru acte de vandalism antimusulman asupra unor moschei din Londra. Unul dintre executanți, ucraineanul de 21 de ani Ilya Bilyk, a fost acuzat că în ianuarie 2025 a pulverizat graffiti ostil pe mai multe clădiri islamice din estul Londrei — printre care Stratford Islamic Association, moscheea Al-Birr, Leyton Jamia Masjid, școala primară Noor Ul Islam și Islamic Sharia Council. Bilyk a declarat poliției că a fost recrutat prin Telegram de un utilizator rusofon care i-a indicat țintele și l-a plătit după fiecare sarcină; el a pledat vinovat la Thames Magistrates' Court pentru cinci capete de acuzare de distrugere penală cu motiv rasial și religios, iar sentința este așteptată pe 19 octombrie la Stratford Magistrates' Court. Totodată, în iunie 2025, ucrainenii Roman Lavrynovych și Stanislav Karpiuk au fost condamnați pentru conspirație în vederea incendierii unor bunuri și a unui autoturism legate de Starmer; Lavrynovych a primit șapte ani de închisoare. Lavrynovych a fost de asemenea identificat ca participant la graffiti antimusulman pe o clădire a comunității musulmane din sudul Londrei. Atât Lavrynovych, cât și Bilyk au fost contactați de o persoană care folosea inițialele „EL”. O fotografie cu atacul comis de Bilyk a fost publicată pe canalul Telegram al Direct Action UK, un grup fictiv de extremă dreapta folosit ca paravan. Potrivit BBC, „EL” ar fi diplomatul rus Yevheniy Liukshin, instruit în „războaie informaționale” de ofițeri superiori ai serviciilor secrete ruse; Financial Times a relatat că persoana care l-a recrutat pe Lavrynovych era legată de gruparea pro-Kremlin NoName057(16), desemnată de SUA drept „proiect sancționat de statul rus”.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Toate sursele disponibile sunt media ucrainene, care prezintă cazul prin prisma unei anchete BBC ce dezvăluie o rețea de intelligence rusă care recrutează ucraineni pentru sabotaj în străinătate. Relatările evidențiază explicit naționalitatea ucraineană a executanților (Ilya Bilyk, Roman Lavrynovych, Stanislav Karpiuk), mecanismul recrutării prin Telegram și responsabilitatea statului rus. Mai multe publicații subliniază ironia faptului că ucraineni au fost folosiți, prin canale în limba rusă, pentru a ataca un lider occidental (Starmer) și comunități musulmane din Marea Britanie — o formulare care pune accent pe exploatarea ucrainenilor de către Moscova în operațiuni hibride.

Unde diferă relatările

Sursele nu sunt de acord asupra anului condamnării lui Lavrynovych și Karpiuk: o parte dintre articole o plasează în iunie 2025, în timp ce altele indică iunie 2026.

Context

Atacurile au loc pe fundalul unui val de vandalism și incidente violente în Marea Britanie, atribuite unor operațiuni hibride rusești. Ancheta BBC și Hope not Hate leagă aceste cazuri de o infrastructură mai amplă: recrutare prin Telegram și prin rețele sociale, un grup-umbră de extremă dreapta (Direct Action UK) folosit ca paravan, și un presupus coordonator identificat ca diplomat rus. Pentru Ucraina, cazul se adaugă altor episoade în care resortisanți ucraineni au fost folosiți de Moscova în operațiuni în străinătate, ridicând întrebări privind recrutarea și vulnerabilitatea unor ucraineni recent sosiți în Marea Britanie.