Tribunalul General al UE respinge acțiunea Ungariei privind activele rusești înghețate folosite pentru ajutorul Ucrainei
Tribunalul General al UE a respins acțiunea intentată de Ungaria împotriva utilizării veniturilor generate de activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru finanțarea ajutorului militar acordat Ucrainei. Instanța a motivat decizia prin lipsa de jurisdicție, considerând că speța ține de politica externă și de securitate comună a UE, domeniu ferit în mare parte de controlul judiciar. Procesul fusese deschis de guvernul anterior al lui Viktor Orbán în iulie 2025; noul guvern condus de Péter Magyar și-a revizuit între timp doctrina externă.
Puncte-cheie
- Tribunalul General al UE (a doua cea mai înaltă instanță a UE) a declarat că nu are jurisdicție să judece acțiunea Ungariei privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
- Ungaria a depus acțiunea în iulie 2025, vizând anularea deciziei Consiliului UE din 21 mai 2024 și a unei decizii din martie 2025 a comitetului Facilitatea Europeană de Pace.
- Tribunalul a acceptat acțiunea spre examinare la 25 august 2025, înainte de a o respinge ulterior pentru lipsă de jurisdicție.
- Instanța a motivat că decizia contestată ține de Politica Externă și de Securitate Comună a UE, zonă în mare parte scutită de control judiciar.
- Ungaria a argumentat că abținerea sa de la votul privind mecanismul nu echivalează cu un consimțământ pentru decizii ulterioare de direcționare a fondurilor prin Facilitatea Europeană de Pace fără sprijinul său; UE a invocat că abținerea, nu votul contra, permite adoptarea unor astfel de decizii.
- Acțiunea a fost inițiată de guvernul anterior al lui Viktor Orbán; noul guvern al lui Péter Magyar, format după alegerile din aprilie, a revizuit doctrina externă, recunoscând Rusia drept amenințare și susținând integritatea teritorială a Ucrainei.
- Facilitatea Europeană de Pace, creată de Consiliul UE în 2021, a mobilizat între 2022 și 2024 aproximativ 6,1 miliarde de euro pentru Ucraina, plafonul fiind ulterior majorat cu 5 miliarde de euro, totalul ajungând la 11,1 miliarde de euro.
De ce contează
Decizia înlătură un obstacol juridic maghiar în calea direcționării veniturilor din activele suverane ruse înghețate către Facilitatea Europeană de Pace pentru sprijin militar acordat Ucrainei. Ea confirmă totodată că deciziile privind aceste venituri se încadrează în Politica Externă și de Securitate Comună a UE, domeniu ferit în mare parte de control judiciar, limitând capacitatea statelor membre de a contesta astfel de măsuri în instanță. Speța a fost deschisă de guvernul Orbán; noul guvern al lui Péter Magyar a anunțat o reorientare a politicii externe spre susținerea Ucrainei, ceea ce schimbă contextul politic în care acest litigiu își continuă parcursul.
Ce s-a întâmplat
Tribunalul General al Uniunii Europene a respins acțiunea deschisă de Ungaria împotriva utilizării veniturilor generate de activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în spațiul european pentru finanțarea ajutorului militar acordat Ucrainei. Instanța a decis că nu are jurisdicție să judece cauza, motivând că decizia contestată aparține sferei Politicii Externe și de Securitate Comune a UE și nu se încadrează în excepțiile care permit tribunalului să intervină în acest domeniu. Tribunalul a precizat că nu s-a pronunțat asupra fondului legalității mecanismului de utilizare a veniturilor din activele ruse înghețate.
Ungaria depusese acțiunea în iulie 2025, solicitând anularea deciziei Consiliului UE din 21 mai 2024 — care a stabilit regulile de direcționare a veniturilor extraordinare provenite din activele ruse înghețate către Ucraina — și a deciziei din martie 2025 a comitetului Facilitatea Europeană de Pace, care a permis utilizarea acestor venituri pentru finanțarea sprijinului militar. Ungaria a susținut că abținerea sa la votul privind crearea mecanismului nu constituie un acord pentru decizii ulterioare privind direcționarea fondurilor prin Facilitatea Europeană de Pace fără sprijinul ei și că aceasta i-a fost încălcat dreptul de vot și principiul egalității între statele membre. Poziția UE a fost că abținerea, și nu votul contra, permite luarea unor asemenea decizii fără consimțământul Ungariei. Acțiunea a fost înaintată de guvernul anterior condus de Viktor Orbán; noul guvern al lui Péter Magyar, format după alegerile din aprilie, a revizuit doctrina externă, recunoscând Rusia drept amenințare și susținând integritatea teritorială a Ucrainei.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Surse ucrainene subliniază că decizia instanței europene se aliniază cu interesul Ucrainei, prin eliminarea unei tentative maghiare de a bloca utilizarea veniturilor din activele rusești pentru asistența militară a Kievului. Relatările pun accentul pe contrastul dintre litigiul deschis de guvernul anterior al lui Viktor Orbán — apropiat de Moscova — și repoziționarea noului guvern condus de Péter Magyar, care recunoaște Rusia ca amenințare și sprijină integritatea teritorială a Ucrainei. Presa evidențiază, de asemenea, amploarea financiară a activelor ruse înghețate (peste 200 de miliarde de euro în UE și G7) și discuțiile occidentale în curs privind fie confiscarea integrală a acestora, fie folosirea lor în cadrul mecanismului Ukraine Loan Cooperation Mechanism, cu un potențial de finanțare a Ucrainei de până la 45 de miliarde de euro.
Context
Ungaria a depus acțiunea în iulie 2025, solicitând anularea deciziei Consiliului UE din 21 mai 2024 și a deciziei din martie 2025 a comitetului Facilitatea Europeană de Pace care permite utilizarea veniturilor din activele ruse pentru ajutor militar. Facilitatea Europeană de Pace a fost creată de Consiliul UE în 2021 pentru a finanța acțiuni în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comune; între 2022 și 2024, UE a mobilizat prin acest instrument 6,1 miliarde de euro pentru Ucraina, plafonul fiind majorat ulterior cu încă 5 miliarde de euro, totalul ajungând la 11,1 miliarde de euro. Volumul total al activelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE și în țările G7 este estimat la peste 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte aflându-se sub jurisdicție europeană, o pondere semnificativă fiind deținută la depozitarul belgian Euroclear. Țările occidentale continuă să discute posibilitatea confiscării integrale a activelor ruse sau utilizarea lor în cadrul Ukraine Loan Cooperation Mechanism, cu un potențial de finanțare a Ucrainei de până la 45 de miliarde de euro. După alegerile parlamentare din aprilie, noul guvern ungar al lui Péter Magyar a revizuit doctrina de politică externă a țării, recunoscând acum Rusia ca amenințare și susținând integritatea teritorială a Ucrainei; pe 8 septembrie, Budapesta a expulzat zece diplomați ruși.