Johann Wadephul
-
Coalition of the Willing backs Ukraine, winter energy truce and four-sided talks
Leaders of the Coalition of the Willing and Ukrainian President Volodymyr Zelensky met in Berlin on 19 November 2026. They backed continued European support for Ukraine, called for a winter energy truce and Black Sea de-escalation, and advanced a proposed negotiating format involving Ukraine, Europe, the United States and Russia.
-
Coaliția celor dispuși s-a reunit în Berlin: garanții de securitate, sprijin pentru Ucraina și pregătirea unui nou tur de negocieri
Liderii Coaliției celor dispuși s-au întâlnit la 19 noiembrie în Berlin, alături de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski și delegația Statelor Unite, condusă de Jared Kushner și Steve Witkoff. Discuțiile au vizat continuarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, cele trei componente ale garanțiilor de securitate post-război și pregătirea următorului tur de negocieri multilaterale. De partea americană a fost anunțat că președintele Donald Trump intenționează să încheie războiul și să stabilească o pace durabilă.
-
Miniștrii UE resping cerințele Rusiei privind arhitectura de securitate și cer un armistițiu în Ucraina
Miniștrii de externe ai țărilor UE au respins, la 16 noiembrie la Bruxelles, cerințele Rusiei de a revizui arhitectura de securitate europeană, inclusiv retragerea forțelor NATO la pozițiile din 1997. Ei au cerut un armistițiu în Ucraina înaintea negocierilor detaliate și au prezentat echipa europeană care va reprezenta UE în viitoarele discuții de pace.
-
Vitoff și Kushner s-au întâlnit cu Putin la Kremlin; următorul rundă ar urma să implice Europa
Trimisișii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit la 12 noiembrie la Kremlin cu președintele rus Vladimir Putin. După întâlnire, au declarat că au fost reluate negocierile tripartite Ucraina–SUA–Rusia și că reprezentanții europeni vor participa la наступний rundă. Data și locul noii runde nu au fost anunțate, iar Kremlinul nu a confirmat în mod oficial înțelegerea privind participarea europeană.
-
Mertz condiționează susținerea bugetului UE de finanțarea Ucrainei, iar Slovacia amenință cu veto-ul
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut ca toate statele membre ale UE să participe la finanțarea Ucrainei și a legat sprijinul german pentru bugetul UE pe 2028–2034 de un acord în acest sens. Premierul slovac Robert Fico a respins cererea, a acuzat șantaj și a amenințat să folosească dreptul de veto al Slovaciei. Cehia și Ungaria au exprimat și ele rezerve, iar Bulgaria a refuzat noile contribuții din cauza deficitului său bugetar.
-
SUA au limitat viteza terminalelor Starshield pentru Ucraina; Trump neagă orice implicare
În noaptea de 13 spre 14 octombrie, SpaceX a restricționat fără avertisment viteza terminalelor militare Starshield folosite de Forțele ucrainene, tăind conexiunea la deplasare peste aproximativ 160 km/h, în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei. Reuters, citând oficiali americani și occidentali, scrie că ordinul a venit de la Casa Albă; The Telegraph relatează că Elon Musk i-a propus lui Donald Trump ideea, iar Trump a fost de acord. Trump a negat public orice implicare proprie sau a lui Musk. Restricția a afectat interceptoarele împotriva dronelor Shahed, loviturile de adâncime medie și logistica de front. Până pe 15 octombrie, Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat restabilirea parțială a funcționării în mișcare; Volodimir Zelenski a declarat la Bruxelles pe 16 octombrie că viteza anterioară nu a fost complet restabilită. Zece senatori americani din ambele partide și senatorul republican Tom Tillis au cerut o investigație, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a cerut ridicarea restricției, amintind că Germania finanțează o parte din serviciu.
-
Trump îl critică dur pe Zelenski într-un interviu la Newsmax: „Nu sunt un mare fan al său"
Într-un interviu acordat Newsmax și publicat pe 15 octombrie, președintele american Donald Trump a criticat dur președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că nu este „persoana cu care ar trebui să avem de-a face" și că este mai greu de negociat cu el decât cu Vladimir Putin. Trump a cerut din nou alegeri în Ucraina, a numit „o rușine" reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești și a spus că orice acord eventual va fi încheiat „fără" Zelenski. Zelenski a răspuns pe 16 octombrie, la Bruxelles, că îi este mai ușor să discute cu Trump decât cu Putin și că Ucraina este gata să organizeze alegeri dacă Rusia acceptă un armisticiu complet de 60 de zile.
-
Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au convenit o întâlnire bilaterală după o convorbire telefonică
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au convenit să se întâlnească personal în zilele următoare, în urma unei convorbiri telefonice în care au discutat despre sancțiunile britanice împotriva Rusiei, apărarea aeriană a Ucrainei și necesitatea unui armistițiu energetic imediat. Discuția are loc pe fondul unui acord americano-rus privind livrările de motorină rusească și al criticilor publice aduse de președintele american Donald Trump la adresa lui Zelenski, în contextul în care Londra a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
-
Zelenski anunță că Ucraina este pregătită să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova oprește loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene
Pe 11 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să renunțe la atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol, dacă Rusia oprește la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Declarația vine în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a anunțat un „armistițiu energetic” imediat între cele două țări, anunț despre care Zelenski a spus că a luat cunoștință din presă. În aceeași zi, Rusia a lovit TEC-5 din Harkov și a continuat atacurile cu drone și bombe asupra Ucrainei, fără a comenta public anunțul lui Trump.
-
Procuratura din Berlin investighează chiriașii „Casei Ruse” pentru posibile încălcări ale sancțiunilor
Parchetul din Berlin a deschis o anchetă privind presupuse încălcări ale sancțiunilor de către persoane neidentificate sau chiriași ai „Casei Ruse” din Berlin, în timp ce guvernul german a decis deja închiderea centrului cultural. Mai multe unități din clădire, inclusiv librăria MnogoKnig, o cantină și un centru de vize, continuă să funcționeze. Ancheta face parte din pachetul de măsuri anunțat de Germania ca răspuns la presupusa sabotaj rus de la aeroportul Leipzig/Halle.
-
Merz acuză Rusia că sprijină partidul de extremă dreapta AfD
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Rusia susține partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), într-un discurs rostit pe 1 octombrie la Münster, cu ocazia ceremoniei de acordare a Premiului Internațional al Păcii Westfalice. Merz a acuzat Moscova că încearcă să divizeze societatea germană, să slăbească ajutorul pentru Ucraina și să blocheze investițiile în apărare, fără a prezenta însă dovezi concrete. Declarațiile vin pe fondul creșterii în sondaje a AfD și al rezultatelor slabe ale CDU la alegerile regionale din septembrie.
-
Turcia și ONU organizează noi negocieri Rusia–Ucraina privind încetarea focului în Marea Neagră
Turcia și ONU organizează la începutul lunii octombrie o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina privind o încetare a focului în Marea Neagră menită să protejeze exporturile de cereale, cu mediere a ONG-ului elvețian Centrul pentru Dialog Umanitar. Inițiativa, lansată în septembrie la Adunarea Generală a ONU, vizează reluarea acordului din 2022 care asigura tranzitul cerealelor ucrainene, dar Moscova respinge propunerile și condiționează orice acord de ridicarea parțială a sancțiunilor și de concesii militare ale Ucrainei.
-
Raport El Mundo: CIA ar fi avertizat Europa despre o presupusă operațiune rusă cu drone în Spania, Franța sau Italia
Publicația spaniolă El Mundo a relatat că CIA a avertizat mai multe guverne europene cu privire la o presupusă operațiune rusă cu drone care ar viza Spania, Franța sau Italia, cu lansări de pe nave civile în ape internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron și ministrul italian al Apărării Guido Crosetto au respins public aceste informații, creând un conflict vizibil de credibilitate între presă și oficialii europeni.
-
Comandantul suprem al NATO în Europa: Alianța intensifică schimbul de informații în fața sabotajelor legate de Rusia
Comandantul suprem al NATO în Europa, generalul american Alexus Grinkevich, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Alianța intensifică schimbul de informații ca răspuns la un val de sabotaje și incidente ce ar fi legate de Rusia. Grinkevich a apreciat riscul unui atac militar limitat al Rusiei împotriva teritoriului NATO drept „puțin probabil, dar care nu poate fi exclus”, a respins ideea că Moscova ar putea exploata stocurile de rachete de precizie americane, și a avertizat direct Moscova să nu testeze Alianța.
-
Camera Reprezentanților a adoptat legea sancțiunilor anti-Rusia; China și India protestează
Camera Reprezentanților a SUA a adoptat proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului, numit după defunctul senator Lindsey Graham, cu 262 voturi pentru și 159 împotrivă. Proiectul, care urmează să fie semnat de președintele Donald Trump, permite impunerea unor tarife de până la 100% pentru țările care se numără printre cei mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze rusești. China, India și Ungaria au reacționat critic, în timp ce Ucraina și Germania au salutat măsura.
-
Germania acuză Rusia pentru incidentul cu drone de la Leipzig și pregătește un pachet major de sprijin militar pentru Ucraina
Germania a anunțat pe 1 septembrie că atribuie Moscovei atacul hibrid cu drone din august de la aeroportul Leipzig/Halle, soldat fără victime, și a prezentat măsuri de răspuns. Potrivit unor surse citate de Der Spiegel, Berlinul intenționează să livreze Ucrainei mii de drone de atac și rachete pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T în septembrie, să consolideze cooperarea între serviciile de informații germane și ucrainene și să continue sprijinul în colectarea coordonatelor pentru lovituri de retorsiune. Parlamentul urmează să adopte în toamnă o lege care va permite BND "măsuri active", inclusiv sabotarea producției inamice.
-
Germania acuză Rusia de sabotaj la aeroportul Leipzig; reacție diplomatică europeană coordonată
Germania a acuzat oficial Rusia pentru tentativa de sabotaj cu o dronă explozivă descoperită la aeroportul Leipzig la începutul lui august. Ca răspuns, Germania va închide consulatul rus de la Bonn și „Casa Rusiei" din Berlin. Cel puțin opt state europene și UE au convocat reprezentanți diplomatici ruși, iar oficiali polonezi și estonieni au calificat acțiunile Rusiei drept terorism de stat.
-
Germania acuză Rusia pentru incidentul cu drona de la Leipzig și anunță măsuri diplomatice
Germania a atribuit oficial Rusiei atacul cu dronă din august de la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă explozivă a fost descoperită lângă o aeronavă de transport ucraineană Antonov. Ministrul german de externe Johann Wadephul a anunțat închiderea consulatului general rus de la Bonn, încetarea acordului privind „Casa Rusă" de la Berlin și propuneri noi de sancțiuni UE. Kremlinul a respins acuzațiile, iar Uniunea Europeană a convocat ambasadorul rus.
-
Germania acuză Rusia pentru atacul cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle; doi suspecți identificați
Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat atacul eșuat cu drone explozive din noaptea de 4–5 august de la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă a fost descoperită lângă un avion de transport ucrainean An-124. Investigațiile germane au identificat doi suspecți cu presupuse legături cu serviciile secrete ruse. Miniștrii de externe ai UE au discutat în Irlanda măsuri de ripostă, inclusiv posibile noi restricții de viză pentru cetățenii ruși.
-
Germania anunță măsuri punitive împotriva Rusiei după incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig
Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig, care a lovit un avion de transport ucrainean fără a detona. Ca răspuns, Berlinul va revoca acordul cu „Casa Rusă", va închide consulatul general al Rusiei de la Bonn, îl va convoca pe ambasadorul rus, va intensifica controalele pentru cetățenii ruși și va crește presiunea asupra flotei din umbră rusești. Măsurile au fost anunțate de ministrul de Interne Alexander Dobrindt și de ministrul de Externe Johann Wadephul.