ЄС
UE (Uniunea Europeană) este o uniune politică și economică a 27 de state membre, construită pe tratatele fondatoare ale Comunităților Europene. Aceasta funcționează pe baza unor instituții comune, a unei piețe unice și, pentru majoritatea membrilor, a monedei euro. În politica externă și de securitate, acționează prin Consiliul Uniunii Europene și prin Serviciul European de Acțiune Externă.
-
Atac rusesc masiv cu rachete și drone asupra a zece regiuni ucrainene, inclusiv Kievul, în noaptea de 28–29 septembrie
În noaptea de 28 spre 29 septembrie, forțele ruse au lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra Kievului și a cel puțin zece regiuni ucrainene, deteriorând depoul stației Kiev-Pasajîrski, centre de date, clădiri de locuințe și instalații energetice. Apărarea aeriană ucraineană a raportat interceptarea tuturor rachetelor și a 106 drone. Președintele Volodimir Zelenski a mulțumit partenerilor occidentali pentru pachetele recente de rachete destinate apărării aeriene.
-
FMI: Ucraina ar putea avea nevoie de 54 de miliarde de dolari până în 2029; donatorii s-au întâlnit la Bruxelles
FMI estimează că deficitul de finanțare al Ucrainei ar putea ajunge la 54 de miliarde de dolari până în 2029, cu un vârf de 30–35 de miliarde în 2027. Pe 29 septembrie, donatorii Ucrainei s-au întâlnit la Bruxelles pentru a accelera negocierile privind asistența suplimentară, în timp ce statele UE sunt divizate între utilizarea activelor rusești înghețate și emiterea de noi datorii comune. Oficialii ucraineni au descris situația bugetară ca fiind „aproape critică”.
-
Estonia acuză serviciile speciale ruse de sabotarea companiei Milrem Robotics din Tallinn
Serviciul de Securitate eston a concluzionat că incendierea clădirii producătorului de echipamente de apărare Milrem Robotics din Tallinn, produsă în noaptea de 14 spre 15 august, a fost un act de sabotaj comandat de serviciile speciale ruse. Estonia a convocat la 29 septembrie însărcinatul cu afaceri al Rusiei, iar Kremlinul a respins acuzațiile ca nefondate.
-
Ucraina prioritizează cheltuielile bugetare: apărare, pensii și salarii în sectorul public; construcțiile neesențiale, suspendate
Guvernul ucrainean a aprobat luni, 28 septembrie, o decizie prin care stabilește prioritățile cheltuielilor bugetare în contextul unei situații financiare difficile. Fondurile vor fi direcționate către apărare, pensii, plăți sociale și salariile angajaților din sectorul bugetar, în timp ce proiectele neesențiale de construcție, reconstrucție, reparații capitale și amenajare urbană sunt amânate până la sfârșitul războiului. Premierul Serhiy Koretsky a legat o parte din presiunea financiară de întârzierea asistenței internaționale, cauzată și de neîndeplinirea unor angajamente ale Ucrainei față de partenerii externi.
-
UE pregătește „foi de parcurs” individuale de aderare pentru Ucraina, Moldova, Muntenegru și Albania
Comisia Europeană elaborează propuneri pentru patru țări considerate lideri ai integrării europene — Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania — oferindu-le un parcurs clar, pas cu pas, către aderare, cu termene indicative pentru închiderea grupurilor de negociere. Alți candidați (Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina) sunt excluși în această etapă, iar dosarele Georgiei, Turciei și Serbiei sunt blocate. Separat, o revizuire a politicii de „pre-aderare”, condusă de consilierul Ursulei von der Leyen, Alexandre Adam, va fi prezentată oficialilor pe 6 octombrie.
-
Atac cu dronă rusească asupra clădirii Academiei Naționale de Științe din Kiev
Pe 28 septembrie, o dronă rusească cu propulsie reactivă a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, situată în centrul istoric al Kievului, pe strada Volodymyrska. Atacul a provocat un incendiu de proporții și a distrus parțial etajele al doilea și al treilea. Cel puțin două persoane au murit, printre care și asistenta fostului secretar al Consiliului de Securitate Națională Volodymyr Horbulin, iar alte câteva au fost rănite. Președintele Volodimir Zelenski a promis un răspuns din partea Ucrainei, iar atacul a fost condamnat de lideri europeni și de șefa diplomației europene.
-
Polonia propune producerea pe teritoriul său a rachetelor Patriot destinate Ucrainei, dacă SUA acordă licența
Polonia a oferit să găzduiască pe teritoriul său producția de rachete interceptoare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot destinate Ucrainei, în cazul în care Statele Unite acordă Ucrainei licența relevantă. Propunerea a fost anunțată de adjuncta ministrului polonez al Apărării, Magdalena Sobków-Czarniecka, la TVN24, ca răspuns la declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski din 25 septembrie, potrivit căreia președintele american Donald Trump ar fi luat o „decizie finală" de a acorda Ucrainei licențe pentru producția de rachete Patriot. În paralel, Varșovia negociază cu SUA înființarea unei baze militare americane permanente în vestul țării.
-
Elveția votează duminică un referendum privind definirea mai strictă a neutralității în Constituție
Pe 27 septembrie, alegătorii elvețieni decid prin referendum dacă să înscrie în Constituție o definiție mai strictă a neutralității țării. Un vot „da" ar face efectiv imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto, și ar exclude cooperarea militară cu alianțe precum NATO, cu excepția cazului în care Elveția este atacată sau se confruntă cu o amenințare iminentă. Sondajele din septembrie indică faptul că aproape două treimi dintre alegători se opun inițiativei.
-
Statele UE au deblocat 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace pentru Ucraina
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit condițiile de eliberare a 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace (EPF) pentru sprijinirea Ucrainei, punând capăt blocajului impus de veto-ul Ungariei. Anunțul a fost făcut pe 25 septembrie de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. Aproape jumătate din sumă este destinată rambursării costurilor suportate deja de statele membre.
-
Finlanda sprijină crearea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei
Guvernul Finlandei a aprobat crearea unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și a unei Comisii Internaționale de Despăgubiri pentru Ucraina, transmițând propunerile sale parlamentului finlandez. Cu această decizie, Finlanda devine al 21-lea stat care aderă la acordul privind tribunalul. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei pe rețeaua socială X.
-
Trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, s-a întâlnit cu reprezentanți ai administrației Trump la New York
Kirill Dmitriev, emisar al liderului rus Vladimir Putin, a călătorit miercuri în Statele Unite pentru o întâlnire cu reprezentanți ai administrației președintelui american Donald Trump, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner. Vizita are loc la New York, în paralel cu sesiunea Adunării Generale a ONU, și este descrisă ca o continuare a întâlnirii dintre Putin și oficialii americani de la Kremlin de la începutul lunii. În același timp, 50 de state și Uniunea Europeană au semnat o declarație comună la ONU în sprijinul Ucrainei, îndemnând Rusia să înceteze focul — declarație pe care SUA nu au semnat-o.
-
Norvegia va sprijini Ucraina cu 85 de miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 9 miliarde de dolari) în 2027
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a anunțat un pachet de sprijin de 85 de miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 9 miliarde de dolari) pentru Ucraina în 2027, în cadrul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele finlandez Alexander Stubb, desfășurată la 23 septembrie la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Majoritatea fondurilor vor fi direcționate către asistență militară, cu prioritate pentru apărarea aeriană, iar o parte va fi utilizată pentru ajutor umanitar și protecția infrastructurii energetice.
-
Întâlnirea Zelenski–Trump la ONU: Ucraina propune încetări parțiale ale focului, Rusia respinge propunerea energetică
Pe 22 septembrie 2026, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu președintele SUA Donald Trump pentru a discuta căi de dezescaladare a războiului cu Rusia. Zelenski a anunțat că Ucraina este pregătită pentru încetări ale focului limitate în domeniile energetic, al cerealelor și maritim, în condiții de reciprocitate. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, după o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, că ambele părți și-au exprimat interesul pentru astfel de încetări ale focului. Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au concluzionat însă că Rusia a respins efectiv propunerea energetică, rămânând fidelă obiectivelor maximaliste. SUA au invitat oficial Rusia, reprezentată de Vladimir Putin, la summitul G20 din Miami (14–15 decembrie), dar participarea acestuia rămâne incertă.
-
Tihanovskaia, lau Adunarea Generală a ONU: Lukașenko este gata să ofere Rusiei teritoriu belarus pentru atacuri asupra Ucrainei
Lidera opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia a declarat la New York, în marja Adunării Generale a ONU, că Aleksandr Lukașenko îi ar pune la dispoziția lui Vladimir Putin teritoriu, logistică și infrastructură belarusă pentru atacuri asupra Ucrainei dinspre frontiera nordică. Ea a descris relația dintre cei doi drept o „prietenie simbiotică" și a avertizat că Belarus ar putea fi folosit pentru provocări împotriva țărilor europene.
-
Kallas cere un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră pentru a relua exporturile de cereale ucrainene
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a cerut un moratoriu asupra atacurilor din regiunea Mării Negre pentru a restabili exporturile maritime ucrainene de cereale. Propunerea a fost făcută la deschiderea unui eveniment tematic la Adunarea Generală a ONU, organizat sub președinția UE, în contextul în care exporturile maritime ucrainene au fost efectiv blocate începând cu august din cauza escaladării atacurilor rusești.
-
Zelenski anunță la summitul Platformei Crimeea că Ucraina a acceptat un regim de trecere sigură în Marea Neagră și așteaptă răspunsul Rusiei
La cel de-al șaselea summit al Platformei Internaționale Crimeea, desfășurat la 23 septembrie la New York, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a acceptat un regim de trecere sigură pentru navele din Marea Neagră și că, prin intermediari, așteaptă un răspuns din partea Rusiei. El a prezentat propuneri din partea Egiptului, Indiei și Turciei ca fiind „pe hârtie" și a legat creșterea prețurilor mondiale la energie și alimente de ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014.
-
Rubio: Nu există încă un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia; războiul se va încheia prin negocieri
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că în prezent nu există un acord de încetare a focului privind infrastructura energetică între Ucraina și Rusia, dar că ambele părți și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să acopere energia și cerealele. Rubio a afirmat că războiul nu se va încheia printr-o victorie militară decisivă, ci printr-un acord negociat, și că președintele Donald Trump este pregătit să continue eforturile de mediere. Declarațiile vin la o zi după întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York și după convorbirea lui Rubio cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
-
Rusia a lansat 161 de drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 septembrie; apărarea aeriană a neutralizat 122 de ținte
În noaptea de 23 septembrie 2026, Rusia a atacat Ucraina cu 161 de drone de diferite tipuri, dintre care 82 erau drone de atac reactive (cu motor jet) de tip Shahed. Până la ora 08:00, apărarea aeriană ucraineană a doborât sau suprimat 119 drone inamice și 3 rachete mici de croazieră Banderole/Dan-T, totalizând 122 de ținte. Atacul era încă în curs la momentul raportării, iar lovituri și căderi de resturi au fost înregistrate în mai multe regiuni, inclusiv la un centru comercial din Zaporojie și în mai multe cartiere ale Kievului.
-
Șeful diplomației poloneze s-a întâlnit cu omologul său belarus la Adunarea Generală a ONU, descriind întâlnirea drept o „descoperire”
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski s-a întâlnit cu ministrul de externe al Belarusului, Maxim Ryzhenkov, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit lui Sikorski, este prima întâlnire la acest nivel între Polonia și Belarus cel mai probabil din 2016, pe care a descris-o drept o „descoperire”. Temele discutate au inclus situația de la frontieră și securitatea regională, Sikorski indicând că a ridicat și chestiunea utilizării teritoriului belarus de către Rusia pentru lansări de drone și rachete.
-
51 de state membre ONU cer Rusiei să accepte un armistițiu necondiționat; Ucraina a acceptat deja
Pe 23 septembrie, un grup de 51 de state membre ale ONU a publicat o declarație comună prin care cere Rusiei să accepte un armistițiu complet, imediat și necondiționat și să se angajeze în negocieri de pace substanțiale. Declarația, prezentată de Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas și de ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, subliniază că Ucraina acceptase deja un astfel de armistițiu din martie 2025. Statele Unite nu s-au alăturat declarației.