Atac cu dronă rusească asupra clădirii Academiei Naționale de Științe din Kiev
Pe 28 septembrie, o dronă rusească cu propulsie reactivă a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, situată în centrul istoric al Kievului, pe strada Volodymyrska. Atacul a provocat un incendiu de proporții și a distrus parțial etajele al doilea și al treilea. Cel puțin două persoane au murit, printre care și asistenta fostului secretar al Consiliului de Securitate Națională Volodymyr Horbulin, iar alte câteva au fost rănite. Președintele Volodimir Zelenski a promis un răspuns din partea Ucrainei, iar atacul a fost condamnat de lideri europeni și de șefa diplomației europene.
Puncte-cheie
- Pe 28 septembrie, o dronă reactivă rusească a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (ANȘU) de pe strada Volodymyrska, 54, în districtul Șevcenkivski din Kiev.
- Cel puțin două persoane au murit în urma atacului, inclusiv Nataliia Bukalo, asistenta fostului secretar al CSN și actualului vicepreședinte al ANȘU, Volodymyr Horbulin, care a suferit răni ușoare.
- Președintele Volodimir Zelenski a promis un răspuns din partea Ucrainei la atacuri și a cerut partenerilor mai mult sprijin, în special pentru apărarea aeriană.
- Comisia Europeană, Consiliul Europei, președinții Franței și Moldovei, ministerul de externe german și cel estonian au condamnat atacul, iar șefa diplomației europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „știința a devenit o țintă pentru Rusia".
- Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a cerut UNESCO să retragă Rusiei dreptul de vot și eligibilitatea pentru organismele de conducere.
- În aceeași zi, Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei — Forțele Aeriene au raportat 124 de UAV-uri (86 reactive) între orele 06:30 și 18:30, vizând în principal regiunea Kiev.
De ce contează
Atacul a vizat o instituție academică majoră din centrul istoric al Kievului, în plină zi lucrătoare, în apropierea ambasadei Germaniei și a Delegației UE — ceea ce a ridicat îngrijorări privind loviturile din proximitatea sediilor diplomatice. Evenimentul a generat condamnări oficiale din partea mai multor guverne europene și a determinat Ucraina să ceară suspendarea drepturilor Rusiei în UNESCO, transformând lovitura într-un subiect de presiune diplomatică. Totodată, atacul se înscrie într-un val mai amplu de lovituri cu drone rusești asupra Kievului și altor orașe ucrainene, sute de drone fiind lansate într-o singură zi.
Ce s-a întâmplat
Pe 28 septembrie, în jurul orei 13:30, o dronă reactivă rusească a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (ANȘU) de pe strada Volodymyrska, 54, în districtul Șevcenkivski din centrul istoric al Kievului. Impactul a provocat un incendiu masiviu și a distrus parțial etajele al doilea și al treilea ale clădirii de trei etaje. Pompierii au salvat două persoane de la ferestrele etajului al treilea folosind scări. Cel puțin două persoane au murit, inclusiv Nataliia Bukalo, asistenta fostului secretar al CSN Volodymyr Horbulin, actual vicepreședinte al ANȘU, care a suferit el însuși răni ușoare de la cioburile de sticlă. Câțiva angajați ai academiei nu au putut fi contactați după atac, iar operațiunile de salvare au fost încheiate ulterior. Președintele Zelenski a promis un răspuns al Ucrainei și a cerut partenerilor mai multă presiune asupra Rusiei și mai mult sprijin pentru apărarea aeriană. În aceeași zi, Rusia a lansat un val masiv de atacuri cu drone asupra Kievului și a altor regiuni ucrainene, Forțele Aeriene raportând 124 de UAV-uri (86 reactive) între orele 06:30 și 18:30, vizând în principal regiunea Kiev. Au fost lovite, de asemenea, o clinică Dobrobut, o companie farmaceutică, benzinării, o facilitatează Dourobut telecom și un centru de afaceri din Dnipro. Zelenski a anunțat 9 morți și peste 80 de răniți în Ucraina în cursul aceleiași zile.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Sursele ucrainene au evidențiat detaliile operaționale — ora exactă a lovirii (~13:30), localizarea incendiului de către Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS), mobilizarea a aproximativ 25 de vehicule și 100 de salvatori, și distrugerea parțială a etajelor al doilea și al treilea. Vocile oficiale ucrainene au fost predominante: președintele Zelenski (promițând un răspuns), ministrul de externe Sybiha (cerând retragerea drepturilor Rusiei în UNESCO), ministrul educației Butenko și adjunctul său Kurbatov (solicitând comunității științifice internaționale să izoleze instituțiile rusești), primarul Kievului Kliciko și administrația militară a Kievului (transmițând actualizări privind victimele). Presa ucraineană a subliniat dimensiunile istorice și simbolice: originea din anii 1850 a clădirii Prezidiului (fostul Pension al Contesei Levașova), rolul său din 1918–1919 ca sediu al științei academice ucrainene fondate de Hetmanul Skoropadski, și o paralelă trasată cu bombardarea aceleiași clădiri de către bolșevicii ruși sub Muraviov în ianuarie 1918. Relatările personale au inclus rănile fostului secretar al CSN Horbulin și uciderea asistentei sale Nataliia Bukalo, alături de mărturiile președintelui ANȘU Anatolii Zahorodni și ale angajaților ANȘU (Olha Atamanenko, Leonid Fedorenko) despre momentul impactului și colegii care nu puteau fi contactați.
Cum prezintă evenimentul sursele internaționale
Acoperirea internațională disponibilă — din surse germane, britanice și azere (în engleză) — a încadrat atacul în primul rând prin prisma daunelor aduse unei instituții academice istorice și a proximității față de misiunile diplomatice. Un raport în limba germană al Ministerului Federal de Externe a subliniat producerea atacului în imediata vecinătate a ambasadei Germaniei la Kiev; o agenție azeră în limba engleză a evidențiat uciderea a doi academicieni. Titlurile în stil BBC s-au concentrat pe persoanele care evadau din clădirea istorică, punând accentul pe latura umană și de patrimoniu, nu pe consecințele militare sau politice. Declarațiile de condamnare ale liderilor europeni (Macron, von der Leyen, Berset, Sandu, Tsahkna) — transmise în mare parte prin intermediul surselor ucrainene și germane — au folosit formularea „știința a devenit o țintă pentru Rusia" și au cerut presiune internațională; relatările despre lovitura de la 200 de metri de Delegația UE și de ambasada Germaniei au fost un element recurent în cadrul internațional. Confirmarea de către ministrul polonez al apărării Kosiniak-Kamysz că o dronă reactivă rusă a căzut la aproximativ 2 km de punctul de frontieră Dorohusk-Yahodyn pe teritoriul ucrainean (fără a încălca spațiul aerian polonez) a fost evidențiată în relatările internaționale ca o preocupare de extindere.
Unde diferă relatările
Cifrele victimelor atacului asupra ANȘU au variat pe parcursul zilei: rapoartele inițiale (Kliciko/KMVA) au indicat 1 mort și 3 răniți, ulterior numărul răniților a crescut la 4–5, iar Zelenski a anunțat ulterior 1 mort și 6 răniți (inclusiv 3 copii); Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat 1 mort și 7 răniți. Comisarul pentru Protecția Limbii de Stat și președintele ANȘU Anatolii Zahorodni au declarat că doi academicieni/cercetători ai ANȘU au fost uciși; serviciul de presă al ANȘU nu a confirmat două decese de academicieni, confirmând doar moartea asistentei lui Horbulin, Nataliia Bukalo. Numărul total al răniților în toate atacurile rusești din Kiev pe 28 septembrie a variat în rapoarte: cifrele lui Kliciko au progresat de la 14 la 19 la 24 (inclusiv 3 copii), cu 6 spitalizați, printre care 2 copii. Zelenski a anunțat 9 morți și peste 80 de răniți în toată Ucraina în acea zi; Forțele Aeriene au raportat 124 de UAV-uri (86 reactive), în timp ce Zelenski a menționat „aproximativ 120 de drone, 90 reactive". Numărul răniților la clinica Dobrobut, lovită separat, a variat în surse între 7 și 8, dintre care 6 erau angajați ai clinicii.
Context
Academia Națională de Științe a Ucrainei (ANȘU) a fost fondată la Kiev pe 27 noiembrie 1918, primul președinte fiind Volodimir Vernadski. Clădirea Prezidiului ANȘU de pe strada Volodymyrska, 54 datează din anii 1850 (inițial Pensionul Contesei Levașova) și găzduiește Academia din 1918–1919. Aceeași clădire a fost bombardată anterior de forțele bolșevice ruse sub comanda lui Muraviov în ianuarie 1918. La începutul anului 2026, ANȘU avea aproximativ 24.000 de angajați, inclusiv peste 13.000 de cercetători, reunind 14 departamente științifice și peste 150 de instituții științifice. Pe 28 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei; Forțele Aeriene au raportat 124 de UAV-uri de atac (86 reactive) între 06:30 și 18:30, vizând în principal regiunea Kiev.