Comisia Europeană va propune o reformă pentru a ocoli veto-urile naționale în procesul de extindere a UE
Comisia Europeană pregătește un pachet de reforme care ar permite ocolirea veto-urilor individuale ale statelor membre în etapele intermediare ale aderării candidaților. Planul, pe care președinta Comisiei Ursula von der Leyen îl va prezenta săptămâna viitoare, vizează pregătirea UE pentru o extindere la peste 30 de membri, fără modificarea Tratatului de la Lisabona. Reformele ar putea accelera aderarea Ucrainei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Albaniei.
Puncte-cheie
- Comisia Europeană va propune eliminarea cerinței de unanimitate la etapele intermediare ale procesului de aderare, folosind clauze pasarellă.
- Se propune extinderea votului cu majoritate calificată (15 state reprezentând două treimi din populația UE) la sancțiuni, drepturile omului, apărare și securitate, și evitarea impozitelor.
- Pentru a intra în vigoare, reforma necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre.
- Noii membri vor trece printr-o perioadă de probă de cel puțin 10 ani sub monitorizare sporită din partea Bruxellesului.
- Ucraina, Moldova, Muntenegru și Albania vor primi foi de parcurs către aderare; aderarea Macedoniei de Nord, Kosovo, Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Turciei este descrisă ca întârziată.
- Țările care nu doresc să renunțe la dreptul de veto vor putea activa o „frână de urgență" în cazul unor „interese naționale vitale" amenințate.
De ce contează
Reforma ar elimina posibilitatea ca un singur stat membru UE să blocheze aderarea candidaților la etapele intermediare, afectând direct parcursul Ucrainei către statutul de membru. Este descrisă ca cea mai mare schimbare a funcționării interne a UE din ultimul deceniu. Planul ar extinde votul cu majoritate calificată la domenii sensibile precum sancțiunile, drepturile omului, apărarea și securitatea. Adoptarea reformei necesită însă acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre, iar sursele citate se așteaptă la opoziție din partea mai multor țări.
Ce s-a întâmplat
Comisia Europeană pregătește un pachet de reforme menite să modifice mecanismul decizional al UE pentru a ocoli veto-urile naționale ale statelor membre. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta planul săptămâna viitoare, alături de strategia de extindere, fără a fi nevoie de modificarea Tratatului de la Lisabona. Documentele propun utilizarea clauzelor pasarellă pentru a înlocui votul unanim cu majoritate calificată la numeroase etape intermediare ale procesului de aderare; începerea și finalizarea aderării vor continua să necesite unanimitate. Pragul propus este de 15 state reprezentând două treimi din populația blocului. Pentru a introduce reforma este necesar acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Comisia propune, de asemenea, ca noii membri să treacă printr-o perioadă de probă de minimum 10 ani sub monitorizare sporită, să adere la Parchetul European înainte de aderare și să semneze un angajament obligatoriu de a nu bloca deciziile agreate de restul statelor. Patru țări considerate lideri ai integrării europene – Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania – vor primi foi de parcurs către aderare. Comisarul pentru extindere Marta Kos a anunțat mecanisme de control pentru noii membri care, după aderare, ar refuza reformele sau ar bloca deciziile Uniunii. Comisia consideră că Ucraina și Moldova sunt pregătite să deschidă toate clusterele de negociere, dar ritmul depinde de președinția Consiliului UE și de statele membre. Comisia a amânat pentru 6 octombrie prezentarea evaluării impactului viitoarei extinderi asupra politicilor-cheie.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Toate sursele care au furnizat informații sunt publicații în limba ucraineană. Relatările se concentrează pe implicațiile pentru parcursul aderării Ucrainei și pe ocolirea propusă a veto-urilor naționale. Rapoartele ucrainene includ detalii suplimentare privind garanțiile pentru membrii actuali (o „frână de urgență" pentru interese naționale vitale), înghețarea extinderii post-2013, evaluarea Comisiei că Ucraina și Moldova sunt pregătite să deschidă toate clusterele de negociere, și conducerea comisarului pentru extindere Marta Kos. Relatările ucrainene evidențiază, de asemenea, propunerea de integrare treptată pe piața unică pentru candidați, incluzând accesul la programe de cercetare și cooperare în domeniul semiconductorilor, tehnologiilor cuantice, biotehnologiei și spațiului. Un fapt menționat notează că reforma este coordonată de un consilier principal al președintei Comisiei care a lucrat anterior în administrația prezidențială franceză.
Unde diferă relatările
Surse ucrainene diferă în definirea pragului de majoritate calificată: unele indică 15 state reprezentând cel puțin 65% din populația UE, în timp ce altele menționează 15 state reprezentând două treimi din populația blocului. ZN.UA, Європейська правда și Українська правда sunt citate ca surse ale acestei neconcordanțe.
Context
UE nu a admis un nou membru de la aderarea Croației în 2013. O propunere din iunie din partea Germaniei, Franței și a altor trei țări sugerase restricționarea temporară a drepturilor de vot ale noilor membri. Comisia a amânat pentru 6 octombrie prezentarea evaluării mai ample privind impactul extinderii asupra politicilor UE. Patru candidați „lideri" (Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania) urmează să primească foi de parcurs către aderare; aderarea Macedoniei de Nord, Kosovo, Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Turciei este descrisă ca întârziată. Pachetul propune, de asemenea, ca noii membri să parcurgă o perioadă de probă de peste 10 ani sub monitorizare sporită din partea Bruxellesului și să adere la Parchetul European înainte de aderare.