Nicușor Dan
-
Un ucrainean de 25 de ani, suspectat în incendiul de la uzina Romarm din Brașov, arestat în Varșovia
Polonia a reținut în Varșovia un cetățean ucrainean în vârstă de 25 de ani, suspectat că a pregătit incendierea uzinei de apărare Romarm/Carfil din Brașov, România. România îl caută în baza unui ordin european de arestare, iar instanța poloneză trebuie să decidă dacă va fi extrădat. Dosarul vizează o presupusă rețea de sabotaj coordonată din Rusia, însă Moscova neagă implicarea.
-
Trei drone maritime au atacat CONTSHIP JET în Marea Neagră; navul s-a scufundat
Trei drone maritime au atacat pe 28 octombrie 2026 containerul CONTSHIP JET, aflat în zona economică exclusivă a Bulgariei în Marea Neagră. Cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați și duși la Varna fără victime, iar navul s-a scufundat în noaptea de 29 octombrie. Autoritățile bulgare au înregistrat trei lovituri, însă persoana sau entitatea responsabilă nu a fost stabilită.
-
Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume
În 2026, în Marea Neagră au fost atacate peste 570 de nave, iar cel puțin 40 de marinari au murit. Numărul atacurilor, costurile asigurărilor și refuzul unor armatori de a naviga în zonă au transformat regiunea într-o amenințare majoră pentru comerțul maritim și для exporturile ucrainiene.
-
Naufragiu în Marea Neagră: un marinar ucrainean mort și trei dispăruți după atacul asupra navei Khoryv
Nava comercială Khoryv s-a scufundat la 23 octombrie în Marea Neagră, la 13 mile marine de Constanța, în afara apelor teritoriale ale României. Romanii au salvat nouă persoane și au găsit corpul unui marinar ucrainean, iar trei membri ai echipajului rămân dispăruți. Autoritățile române și oficialii europeni au atribuit incidentul unei atacuri cu dronă și escaladăriiconflictului rus în Ucraina.
-
UE a deschis clusterele de negociare 2 și 3 cu Ucraina, după ce Kievul a adoptat legea privind drepturile minorităților
Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis oficial clusterele de negociare 2 (Piața Internă) și 3 (Competitivitate și Creștere Incluzivă) în cadrul negocierilor de aderare a Ucrainei, la a patra Conferință Interguvernamentală de la Luxemburg. Decizia a fost posibilă după ce Parlamentul ucrainean a adoptat cu 266 din 450 de voturi, iar președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 12 octombrie o lege privind educația în limbile minorităților naționale recunoscute ca limbi oficiale ale UE. Ungaria, care blocase progresul Ucrainei din 2023, și România au salutat adoptarea legislației.