Președintele Ucrainei
Președintele Ucrainei este șeful statului al Ucrainei. Președintele este ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani și este garantul suveranității țării și al drepturilor și libertăților constituționale. Actualul titular al funcției este Volodymyr Zelenskyy, ales în 2019.
-
NAБU și SAP avertizează că operațiunea „Cartagena” ar putea fi urmată de campanii de discreditare
Șefii organelor anticorupție din Ucraina au avertizat că dezvălurile din a doua etapă a operațiunii „Cartagena” ar putea declanșa operațiuni informaționale și o campanie de discreditare împotriva lor. Ei au confirmat că ancheta continuă, în pofida unor presiuni de a o opri, și au enumerat măsuri luate în urma expunerii presupuse a unor oficiali din organele de aplicare a legii.
-
Zelenski semnează legea pentru reluarea etapizată a concursurilor în funcția publică
Președintele Volodimir Zelenski a semnat legea privind reluarea etapizată a concursurilor pentru posturile din serviciul public și din administrațiile locale. Documentul prevede priorități pentru veterani în cazul competențelor profesionale egale, introduce rezerve de personal și concursuri interne și permite angajarea fără concurs în zonele de război. Legea a fost adoptată de Parlamentul ucrainean pe 26 octombrie, cu sprijinul a 247 de deputați.
-
Atac rusesc în Komyșuvaha: cel puțin 26 de morți, inclusiv doi salvatori
Forțele ruse au lovit cu bombe aeriene o școală și un adăpost din Komyșuvaha, în regiunea Zaporiżjia, unde era distribuită ajutor umanitar. Potrivit celor mai recente date oficialи цитирани în materialul de sinteză, în urma atacului au murit cel puțin 26 de persoane și au fost răniți cinci oameni, inclusiv doi salvatori. Operațiunile de căutare și salvare au continuat, deoarece persoane rămăsese sub dărâmături.
-
Parlamentul ucrainean prelungește starea de război și mobilizarea generală până la 29 ianuarie 2027
Parlamentul ucrainean a aprobat, pe 26 octombrie 2026, prelungirea cu încă 90 de zile a stării de război și a mobilizării generale. Măsurile intră în vigoare la 31 octombrie și se vor aplica până la 29 ianuarie 2027, fiind a 21-a prelungire după începutul invaziei ruse la scară largă din 24 februie 2022.
-
Fost șef de departament din Parchetul General, suspectat în operațiunea „Cartagena”
Autoritățile anticorupție ucrainene au notificat un suspect, încă neidentificat oficial, care ar fi fost șef al unui departament al Parchetului General al Ucrainei. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi participat la o rețea care plătea pentru protejarea centrelor telefonice de escroquerie, iar suma documentată a beneficiului ilicit depășește un miliard de grivne.
-
Atac masiv rusesc asupra Ucrainei: Kievul, lovit de trei valuri de rachete balistice în noaptea de 22 octombrie
Forțele ruse au lansat în noaptea de 21 spre 22 octombrie un atac combinat masiv asupra Ucrainei, folosind rachete Iskander-M, S-400, Țircon și Oniks, precum și 210 drone de atac, dintre care 110 reactive de tip Shahed. Direcția principală a fost Kievul, unde trei valuri de rachete balistice au ucis o persoană, au rănit 22 — inclusiv patru copii — și au avariat clădiri rezidențiale, un pod care deservește metroul, un spital de urgență, un hipermarket Epicentr, un complex de restaurante și o mănăstire. Președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept o lovitură „demonstrativă”, care a urmat imediat după runda recentă de negocieri.
-
SpaceX a restricționat fără avertisment terminalele Starlink militare ale Ucrainei, întrerupând mai multe misiuni
În noaptea de 13 spre 14 octombrie, compania SpaceX a introdus în mod unilateral o limită de viteză pentru terminalele Starshield (pachetul militar al Starlink) utilizate de Forțele de Apărare ale Ucrainei, fără nicio avertizare prealabilă. Restricția, stabilită oficial la aproximativ 160 km/h, a întrerupt sau anulat mai multe misiuni ale ucrainenilor — inclusiv zboruri de drone de interceptare și lovituri de tip „Middle Strike”. Președintele Volodimir Zelenski a calificat decizia drept o „mare greșeală” și a făcut apel la Elon Musk să restabilească serviciul complet. Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, Kremlinul și Comisia Europeană au reacționat, fiecare în felul său.
-
Ucraina adoptă legea privind drepturile lingvistice ale minorităților; UE ar putea deschide două noi clustere de aderare
Pe 12 octombrie, Rada Supremă a adoptat proiectul de lege nr. 16119 privind educația în limbile minorităților naționale și ale popoarelor indigene, condiție prealabilă impusă de Ungaria pentru deblocarea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Ucrainei la UE. Președintele Volodimir Zelenski a semnat legea în aceeași zi. Miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei, Andrii Sîbiha și Anita Orbán, s-au întâlnit la Luxemburg, unde Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper) era pregătit să aprobe pozițiile de negociere ale UE pentru deschiderea celor două clustere — „Piața internă" și „Competitivitate și creștere incluzivă" — la conferința interguvernamentală programată pentru 13 octombrie.
-
Discuțiile de la Miami, întrerupte după anunțul Trump-Putin privind motorina rusă; delegația ucraineană se întoarce acasă
Pe 9 octombrie, reprezentanți ai SUA, Ucrainei, mai multor state europene și NATO s-au întâlnit la Miami pentru a discuta modalități de a încheia războiul din Ucraina înainte de iarnă. Întâlnirea, planificată pentru două zile, s-a încheiat după prima zi, iar delegația ucraineană a plecat mai devreme acasă după ce președintele american Donald Trump a anunțat, în urma unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, un acord pentru furnizarea de motorină rusă pe piețele americane și mondiale. Președintele Volodimir Zelenski a criticat dur acordul, calificându-l drept „cadou de ziua de naștere pentru Putin” și acuzând Washingtonul că folosește echipa ucraineană de negociere ca paravan.
-
Atac masiv rus cu rachete și drone asupra Ucrainei, în noaptea de 7 octombrie: cel puțin 11 morți, orașe lovite la Kiev, Pryluky, Kremenchuk și Dnipro
Rusia a lansat în noaptea de 6 spre 7 octombrie un atac combinat de proporții asupra Ucrainei, folosind rachete balistice, rachete de croazieră, rachete antinavă și 130 de drone. Apărarea aeriană ucraineană a raportat, până la ora 09:00, 161 de ținte doborâte sau suprimate. Au fost înregistrate victime civile la Kiev, Pryluky (regiunea Cernigău), Kremenchuk (regiunea Poltava), Dnipro și Oleksandria (regiunea Kirovohrad). Președintele Zelenski a descris atacul drept unul dintre cele mai crude și l-a legat de ziua de naștere a lui Vladimir Putin, în timp ce ministrul de externe Andrii Sybiha a cerut noi sancțiuni și un tribunal special pentru crimă de agresiune.
-
Un consilier prezidențial ucrainean avertizează că Rusia echipează dronele Shahed și bombele ghidate cu un nou sistem de navigație independent de sateliți
Serhiy Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare, a anunțat într-o postare pe Facebook din 19 septembrie că Rusia intenționează să instaleze sistemul de navigație „Ariadna” pe dronele Shahed și pe bombele aeriene ghidate (KAB). Potrivit acestuia, sistemul funcționează pe baza unor semnale de la trei puncte terestre cu coordonate cunoscute, fără a depinde de GPS, și ar permite orientarea până la 400 km în adâncimea teritoriului ucrainean. Beskrestnov afirmă că tehnologia a fost prezentată în decembrie 2025 și a continuat să fie dezvoltată.
-
Ucraina acuză Belarusul că a reactivat repetoare care ghidează dronele rusești spre vestul țării
Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Frontieră de Stat al Ucrainei, Andrii Demchenko, a declarat că Belarusul a pornit din nou pe teritoriul său repetoare de semnal care sporesc raza dronelor rusești de tip Shahed și Gerbera, permițând lovituri mai adânci în regiunile vestice ale Ucrainei, inclusiv în zona punctului de trecere a frontierei Yahodyn de la granița cu Polonia. Demchenko a precizat că, în prezent, nu există o acumulare de forțe ofensive belarusiene pregătite să invadeze Ucraina.
-
Iranul a cerut Rusiei drone moderne Geran-5 pentru a le folosi împotriva Israelului și SUA
Iranul a solicitat Rusiei drone reactive modernizate Geran-5 — versiunea rusă a dronelor iraniene Shahed — pentru a le folosi într-un eventual război împotriva Israelului și Statelor Unite, relatează Financial Times, citând date ale serviciilor occidentale de informații. Cererea marchează o inversare a relației de aprovizionare dintre cele două țări: Iranul furnizase anterior Rusiei dronele Shahed. Potrivit experților citați de FT și de presa ucraineană, Rusia a produs dronele Geran începând din 2023 și le-a îmbunătățit constant, testând noi modificări în războiul din Ucraina. Varianta Geran-5 atinge 600 km/h, transportă o încărcătură de 90 kg și are o rază de până la 1.000 km. Ucraina afirmă că doar aproximativ 60% dintre aceste drone reactive sunt interceptate, față de 90–95% pentru alte modele.