Ucraina cere UE 1,1 miliarde de euro pentru exportul de cereale pe fondul blocării porturilor de la Marea Neagră

De ce contează

Blocada porturilor de mare adâncime din Marea Neagră amenință să scoată aproximativ 30 de milioane de tone de produse agricole, în valoare de circa 10 miliarde de dolari, de pe piețele internaționale. Ministrul avertizează că, fără ieșire la export, suprafețele însămânțate de primăvară ar putea scădea cu 35–40%, economia riscă pierderi de până la 5% din PIB, iar bugetul ar putea pierde în jur de 90 de miliarde de grivne anual. Cererea de 1,1 miliarde de euro adresată UE este formulată ca sprijin pentru logistică, nu ca ajutor direct pentru fermieri, și evidențiază dependența Ucrainei de rutele de tranzit terestre, deja saturate, prin țările UE. Criza lovește direct în piețele tradiționale de export din Africa de Nord, Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu.

Ce s-a întâmplat

Ministrul ucrainean al Politicii Agricole și Alimentației, Taras Vîsoțkîi, a susținut o conferință de presă la 28 septembrie la Bruxelles, în marja reuniunii Consiliului UE pentru Agricultură, unde urmează să se întâlnească cu comisarul UE pentru Agricultură. El a declarat că sectorul agricol ucrainean traversează cea mai dificilă perioadă de la începutul invaziei la scară largă, din cauza blocării de două luni a porturilor de mare adâncime din zona Odesa.

Vîsoțkîi a avertizat că aproximativ 30 de milioane de tone de produse agricole, evaluate la aproximativ 10 miliarde de dolari, riscă să nu fie exportate, ceea ce ar reduce suprafețele însămânțate de primăvară cu 35–40%, ar aduce pierderi de până la 5% din PIB și circa 90 de miliarde de grivne anuale la buget. Rutele alternative feroviare și rutiere prin UE acoperă în prezent cel mult jumătate din necesarul de export.

Ucraina a solicitat 1,1 miliarde de euro de la UE, fonduri noi, în afara programelor macrofinanciare existente, pentru a compensa costuri logistice de până la 50 de euro pe tonă plătite transportatorilor europeni. Potrivit ministrului, această sumă ar permite exportul suplimentar al aproximativ 22 de milioane de tone și venituri de peste 7–8 miliarde de dolari pentru fermierii ucraineni.

Kievul este în dialog cu țări vecine, inclusiv Polonia, pentru creșterea capacității de tranzit feroviar, iar contingentul UE de 1,3 milioane de tone pentru grâul ucrainean a fost deja utilizat integral. Vîsoțkîi a indicat că Ucraina nu se așteaptă la un armistițiu privind cerealele la Marea Neagră în următoarele luni.

Context

Ucraina și UE funcționează într-o zonă de liber schimb, însă contingentul UE de 1,3 milioane de tone pentru exportul de grâu ucrainean a fost deja epuizat, astfel că orice cantitate suplimentară poate fi doar în tranzit prin UE. Rutele terestre alternative – feroviare și rutiere – prin Uniune acoperă în prezent cel mult jumătate din necesarul de export agricol al Ucrainei.

În anii anteriori, fermierii polonezi au protestat și au blocat importurile de produse agricole ucrainene, ceea ce complică rutele terestre prin Polonia. Kievul analizează și rute alternative prin porturi de mare adâncime din Germania sau Țările de Jos și porturi la Marea Baltică, deși acestea presupun costuri logistice considerabil mai mari, de ordinul a 100 de dolari pe tonă.

Turcia a propus un plan în șapte puncte pentru deblocarea exporturilor maritime din porturile Ucrainei și Rusiei, iar în septembrie au existat discuții privind o posibilă încetare a focului legată de cereale între Kiev și Moscova. Rusia ar fi continuat să respingă propunerile partenerilor Kievului. Rusia a lovit, de asemenea, depozite și logistică alimentară ucrainene, distrugând până la 90% din capacitățile moderne de depozitare în unele zone.

La începutul lunii septembrie, exporturile agricole ucrainene rulau la aproximativ 40–44% din capacitatea potențială.