Trump a semnat Legea Graham: tarife de până la 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol rusesc
Președintele american Donald Trump a semnat pe 19 septembrie 2026 legea privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului, numită după senatorul republican Lindsey Graham. Legea îi conferă președintelui SUA autoritatea de a impune tarife suplimentare de până la 100% pentru țările care se numără printre cei mai mari importatori de petrol și gaze rusești. Portavocea Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că sancțiunile nu contribuie la relansarea relațiilor bilaterale sau la o soluționare pașnică.
Puncte-cheie
- Pe 19 septembrie 2026, președintele SUA Donald Trump a semnat legea privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului, numită după senatorul republican decedat Lindsey Graham.
- Legea îi acordă președintelui SUA dreptul de a impune tarife suplimentare de până la 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești.
- Secțiunea 113 vizează țările care continuă să cumpere petrol rusesc și se află în topul celor mai mari cinci importatori.
- Lista țărilor vizate urmează să fie revizuită la fiecare 180 de zile și va fi stabilită de Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA.
- În pregătirea legii au figurat China, India, Slovacia, Ungaria și Azerbaidjan; în august India a importat aproximativ 1,87 milioane de barili pe zi de petrol rusesc.
- Legea nu echivalează cu un embargo petrolier și nu impune automat tarife maxime — rata poate varia ușor peste 0% până la 100%, în funcție de reducerea achizițiilor.
- Peskov a afirmat că Rusia s-a adaptat la peste 30.000 de sancțiuni și că semnarea legii „contribuie puțin" la progresul unei soluționări pașnice.
Ce s-a întâmplat
Pe 19 septembrie 2026, președintele american Donald Trump a semnat legea care-i poartă numele senatorului republican Lindsey Graham, ce prevede sancțiuni consolidate împotriva Rusiei și Iranului. Actul normativ îi conferă președintelui SUA un instrument nou: posibilitatea de a aplica tarife suplimentare de până la 100% pentru țările care rămân printre cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești. Secțiunea 113 stă la baza mecanismului, vizând țările care, într-o fereastră de 12 luni, s-au numărat printre primii cinci importatori de țiței rusesc și continuă să cumpere după intrarea în vigoare a legii. Rata tarifului nu este fixă: poate fi puțin peste 0% sau poate urca până la 100%, în funcție de măsura în care o țară face pași estimabile" pentru a-și reduce achizițiile. Lista concretă a țărilor vizate urmează să fie recalculată la fiecare 180 de zile de către Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, împreună cu Departamentul de Stat și Departamentul Energiei. În discuțiile din pregătirea legii au figurat China, India, Slovacia, Ungaria și Azerbaidjan. Ca reacție, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că sancțiunile nu contribuie la relansarea relațiilor bilaterale și la o soluționare pașnică, și că Rusia s-a adaptat deja la peste 30.000 de măsuri restrictive.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Publicațiile ucrainene prezintă legea nu doar prin prisma tarifului maxim de 100%, ci ca pe un mecanism de levier mai larg, ale cărui efecte reale depind de lista finală a țărilor și de modul în care acestea își ajustează achizițiile. Ele subliniază analiza expertului Maksym Hardus, potrivit căruia înlocuirea completă a 1,5–2 milioane de barili pe zi de petrol rusesc din balanța Indiei ar fi extrem de dificilă. Accentul cade pe faptul că legea nu este un embargo automat, ci un instrument discreționar, și pe faptul că India și-a redus importurile totale de petrol la 4,17 milioane de barili pe zi, chiar dacă importurile din Rusia au fluctuat între 1,87 milioane bpd (august) și recordul de 2,79 milioane bpd (iulie).
Context
Legea poartă numele senatorului republican Lindsey Graham, recent decedat, unul dintre coautorii proiectului. Secțiunea 113 este baza mecanismului tarifar care vizează primii cinci importatori de țiței rusesc, iar lista se revizuiește la fiecare 180 de zile. În contextul regional, compania chineză Sinopec și-a crescut achizițiile de petrol rusesc din soiul ESPO pe fondul problemelor de aprovizionare din Orientul Mijlociu; petrolul rusesc ajunge în China pe trasee care nu depind de Strâmbaul Ormuz. Importurile totale de petrol ale Indiei au coborât la 4,17 milioane de barili pe zi, chiar dacă achizițiile din Rusia au variat între aproximativ 1,87 milioane bpd în august și recordul de 2,79 milioane bpd din iulie. Turcia a cumpărat în 2025 aproximativ 317.000 de barili pe zi de petrol rusesc, reprezentând 47% din importurile sale totale.