Formatul „Carpathian Eight" lansat la Bukovel, fără Ungaria care a refuzat invitația Kievului
La 18 septembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat crearea formatului de cooperare „Carpathian Eight" (C8), reunind Ucraina cu România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și UE. Summitul inaugural a avut loc la Bukovel pe 18–19 septembrie, iar declarația ulată pentru final a fost semnată doar de Ucraina, Austria, Polonia, România, Serbia și Slovacia. Premierul ungar Péter Magyar a declarat în parlament pe 21 septembrie că Ungaria a primit invitația Kievului, dar a refuzat-o, ceea ce a provocat un schimb dur de replici cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha.
Puncte-cheie
- Pe 18 septembrie, Zelenski a anunțat formatul „Carpathian Eight" (C8), care grupează Ucraina cu România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și UE
- Primul summit C8 s-a desfășurat la Bukovel pe 18–19 septembrie; declarația finală a fost semnată de Ucraina, Austria, Polonia, România, Serbia și Slovacia, fără Ungaria
- Premierul ungar Péter Magyar a declarat pe 21 septembrie în parlament că Ungaria a primit invitația de aderare, dar a refuzat-o din „motive întemeiate" pe care nu le-a precizat
- Magyar a comparat inițiativa C8 cu „fotbalul de sat" și a spus că nu se poate declara un stat suveran participant fără consultare prealabilă
- Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a calificat declarațiile lui Magyar drept „în mod nejustificat confruntaretoare" și a spus că „politica de blocare și izolaționism a lui Orbán continuă să înflorească"
- La summit a fost anunțată o „Coaliție a Căilor ferate" pentru susținerea Ukrzaliznytsia, alături de „Coaliția Voinței" și „Coaliția Capabilităților"
- Banca Mondială a alocat 100 milioane USD grant prin proiectul RELINC pentru locomotive second-hand, iar BERD va direcționa 130 milioane EUR către UZ Energy pentru reziliența energetică a căilor ferate ucrainene
De ce contează
C8 este primul format regional de cooperare inițiat de Ucraina care o plasează ca lider — și nu ca beneficiar pasiv — al cooperării cu partenerii europeni din zona Carpatică, pe teme de securitate, energie, logistică și proiecte transfrontaliere. Refuzul Ungariei, în pofida schimbării guvernului de la Budapesta, arată că fricașul dintre Kiev și Budapesta persistă și complică efortul Ucrainei de a prezenta C8 ca un bloc regional unit. Summitul a generat însă rezultate concrete: o Coaliție a Căilor ferate pentru Ukrzaliznytsia, 100 milioane USD grant de la Banca Mondială pentru locomotive, 130 milioane EUR de la BERD pentru reziliența energetică a rețelei feroviare și un portofoliu de investiții de ~40 miliarde EUR cu peste 1 miliard EUR în acorduri gata de semnat.
Ce s-a întâmplat
Pe 18 septembrie 2026, președintele Volodimir Zelenski a anunțat oficial lansarea formatului de cooperare „Carpathian Eight" (C8), care grupează Ucraina cu România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și Uniunea Europeană. Summitul inaugural a avut loc la Bukovel, în regiunea Ivano-Frankivsk, pe 18–19 septembrie, reunind președintele ucrainean, înalți oficiali ai Biroului Prezidențial, aproape întregul guvern ucrainean, parteneri din cele șapte țări invitate și reprezentanți ai mediului de afaceri. La summit s-a convenit crearea unei noi „Coaliții a Căilor ferate" destinată sprijinirii Ukrzaliznytsia, alături de formatele deja existente „Coaliția Voinței" și „Coaliția Capabilităților". Banca Mondială a aprobat 100 milioane USD grant prin proiectul RELINC pentru achiziția de locomotive second-hand, iar BERD a agreat alocarea a 130 milioane EUR în cadrul UZ Energy pentru nevoile critice și reziliența energetică a rețelei feroviare ucrainene; acordurile urmau să fie semnate până la sfârșitul lunii septembrie. La forumul economic din cadrul summitului au fost prezentate aproximativ 95 de proiecte comune, cu un portofoliu de investiții de circa 40 miliarde EUR și peste 50 de acorduri în valoare de peste 1 miliard EUR gata de semnare. Declarația finală a fost adoptată doar de Ucraina, Austria, Polonia, România, Serbia și Slovacia — Ungaria nu a semnat. Pe 20 septembrie, grupul de stat ucrainean Naftogaz a anunțat un memorandum cu compania ungară MOL privind construirea unor depozite de produse petroliere lângă graniță, pe teritoriu ungar. Pe 21 septembrie, premierul ungar Péter Magyar a declarat în parlamentul ungar că Budapesta a primit invitația Kievului de a adera la C8, dar a refuzat-o din „motive întemeiate" pe care nu le-a specificat, și a anunțat că MOL a negociat cu partea ucraineană fără acordul guvernului ungar, astfel că depozitul de petrol nu va fi construit în Ungaria. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a reacționat pe X, calificând declarațiile lui Magyar drept „în mod nejustificat confruntaretoare" și afirmând că politica de blocare și izolaționism a lui Orbán persistă în Ungaria.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Surse ucrainene prezintă summitul C8 ca pe o dovadă că Ucraina devine inițiator și lider regional în cooperarea cu partenerii europeni, nu doar beneficiar al fondurilor UE. Accentul cade pe rezultatele concrete: Coaliția Căilor ferate pentru Ukrzaliznytsia, grantul de 100 milioane USD al Băncii Mondiale pentru locomotive, pachetul de 130 milioane EUR al BERD pentru reziliența energetică și portofoliul de investiții de ~40 miliarde EUR cu acorduri de peste 1 miliard EUR pregătite pentru semnare. Refuzul Ungariei este încadrat ca o continuare a politicii obstrucționiste a erei Viktor Orbán: ministrul de externe Andrii Sibiha a calificat declarațiile premierului Péter Magyar drept „în mod nejustificat confruntaretoare" și a afirmat că „politica de blocare și izolaționism a lui Orbán continuă să înflorească", în ciuda schimbării guvernului de la Budapesta din luna mai. Memorandumul Naftogaz–MOL privind depozitele de petrol este prezentat ca exemplu de cooperare energetică transfrontalieră pe care C8 este menit să o faciliteze, în contrast cu dezavuarea guvernului ungar.
Unde diferă relatările
Trei neconcordanțe principale apar în sursele ucrainene citate. Datele summitului diferă: cele mai multe surse indică 18–19 septembrie, în timp ce unele menționează 18–20 septembrie și locațiile Huta și Bukovel. Formularea premierului ungar Péter Magyar variază: unele surse citează „motive bune" / „хороші причини", altele „motive întemeiate" / „поважні причини". În cele din urmă, Zelenski a inclus inițial Ungaria printre membrii C8 în anunțul din 18 septembrie, însă Budapeta a confirmat ulterior că a refuzat invitația, iar declarația finală a summitului a fost semnată doar de Ucraina, Austria, Polonia, România, Serbia și Slovacia — statutul Ungariei rămânând astfel contestat în primele relatări.
Context
În luna mai, Péter Magyar l-a înlocuit pe Viktor Orbán în funcția de prim-ministru al Ungariei, însă Ucraina subliniază că Budapesta nu a renunțat la achizițiile de energie din Rusia și continuă să invoce tema etnicilor maghiari din Transcarpatia în contextul aderării Ucrainei la UE. Ucraina participă deja la formatele „Coaliția Voinței" și „Coaliția Capabilităților"; Coaliția Căilor ferate este prezentată ca un al treilea format, dedicat infrastructurii feroviare. De la începutul invaziei la scară largă, 533 de locomotive ale Ukrzaliznytsia și 75 de locomotive ale întreprinderilor industriale private au fost avariate, potrivit ministrului Infrastructurii, Mîkola Kalașnîk.