21 de parlamentari polonezi de dreapta solicită organizarea unei „Marșuri a Independenței Poloneze" la Lviv pe 11 noiembrie
21 de deputați polonezi din partide de dreapta și de extremă dreapta, printre care Jarosław Kaczyński, Grzegorz Braun și fostul premier Mateusz Morawiecki, au adresat premierului Donald Tusk o cerere de a organiza la Lviv o „Marș a Independenței Poloneze" pe 11 noiembrie, de Ziua Independenței Poloniei. Inițiativa, descrisă ca o premieră pentru o cooperare atât de largă a partidelor de dreapta poloneze, a stârnit critici din partea organizațiilor civice ucrainene și reacții mixte în Polonia, iar autoritățile ucrainene nu au comentat încă.
Puncte-cheie
- 21 de parlamentari polonezi de dreapta au semnat o cerere adresată premierului Donald Tusk pentru organizarea unei „Marșuri a Independenței Poloneze" la Lviv pe 11 noiembrie.
- Printre semnatari se numără Jarosław Kaczyński (PiS), Grzegorz Braun (Konfederacja Korony Polskiej) și fostul premier Mateusz Morawiecki (Rozwój Plus).
- Inițiativa reunește partidele Prawo i Sprawiedliwość, Konfederacja, Rozwój Plus și Konfederacja Korony Polskiej — prima acțiune comună a acestor forțe parlamentare.
- Semnatarii susțin că ajutorul Poloniei pentru polonezii din Ucraina este insuficient și că autoritățile poloneze cofinanțează evenimente ucrainene de 24 august.
- Vicepreședintele Sejmului Krzysztof Bosak a declarat că ideea „sună destul de straniu" și că, dacă scopul este simetria cu manifestărileasă ucrainene de Ziua Independenței de la Varșovia, marșul ar trebui organizat la Kiev și adresat autorităților ucrainene.
- Organizația civică „Pamięć i Sprawiedliwość" din Lviv a calificat inițiativa drept o provocare politică și a cerut guvernului polonez să o respingă.
- Grzegorz Braun este anchetat de procuratura poloneză pentru distrugerea unui monument UPA în voievodatul Lublin; ministrul de externe Radosław Sikorski a cerut deschiderea unui dosar penal împotriva sa.
De ce contează
Cererea reprezintă o inițiativă inedită care unește partidele de dreapta și de extremă dreapta din Parlamentul polonez în jurul unui act simbolic programat de Ziua Independenței Poloniei într-un oraș ucrainean. Ea atinge istoria sensibilă dintre cele două țări, inclusiv moștenirea UPA, într-un moment de tensiune în relațiile bilaterale, și a provocat deja critici puternice din partea unor organizații civice ucrainene și a unor politicieni și comentatori polonezi, inclusiv din cadrul partidelor semnatare.
Ce s-a întâmplat
21 de deputați polonezi din patru partide de dreapta — Prawo i Sprawiedliwość (PiS), Konfederacja, Rozwój Plus și Konfederacja Korony Polskiej — au semnat o cerere adresată premierului Donald Tusk prin care solicită organizarea la Lviv, pe 11 noiembrie, a unei „Marșuri a Independenței Poloneze", ca semn de amintire și solidaritate cu polonezii care trăiesc în Ucraina. Autorul cererii este deputatul PiS Dariusz Matecki. Printre semnatari se numără liderul PiS Jarosław Kaczyński, liderul Konfederacja Korony Polskiej Grzegorz Braun și fostul premier Mateusz Morawiecki. Semnatarii argumentează că ajutorul acordat de statul polonez polonezilor din Ucraina este insuficient și că, în schimb, autoritățile locale și instituțiile de stat poloneze cofinanțează evenimente ucrainene de 24 august. Cererea este descrisă drept prima inițiativă comună a tuturor forțelor parlamentare de dreapta și de extremă dreapta din Polonia. Vicepreședintele Sejmului Krzysztof Bosak a criticat inițiativa, afirmând că ideea „sună destul de straniu" și că, dacă scopul este marcarea Zilei Independenței Polonei în Ucraina, marșul ar trebui organizat la Kiev și cererea ar fi trebuit adresată autorităților ucrainene. Organizația civică „Pamięć i Sprawiedliwość – Asociația Descendenților Victimelor Ucrainene ale Represiunilor Poloneze" din Lviv a calificat inițiativa drept o provocare politică, fără legătură cu relațiile de bună vecinătate, și a cerut guvernului polonez să o respingă. Autoritățile ucrainene nu comentaseră inițiativa la momentul publicării. Separat, Grzegorz Braun este cercetat de procuratura poloneză pentru distrugerea unui monument UPA la un cimitir al 41 de soldați UPA din voievodatul Lublin; ministrul de externe Radosław Sikorski a cerut deschiderea unui dosar penal împotriva sa.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Cele șase surse furnizate sunt toate ucrainene și prezintă inițiativa ca pe o provocare politică la adresa Ucrainei. Articolele evidențiază declarația organizației „Pamięć i Sprawiedliwość" din Lviv, care o califică drept o provocare fără legătură cu relațiile de bună vecinătate și cere guvernului polonez să o respingă. Presa ucraineană plasează cererea în contextul unor tensiuni istorice polono-ucrainene mai largi, incluzând controversele legate de UPA, incidentul în care Braun a distrus monumentul UPA și decizia președintelui polonez Karol Nawrocki de a-l lipsi pe Zelenski de Ordinul Vulturului Alb. Sursele notează, de asemenea, că guvernul ucrainean nu comentase încă inițiativa la momentul publicării.
Cum prezintă evenimentul sursele internaționale
Acoperirea internațională nu este furnizată în setul de surse disponibil.
Unde diferă relatările
Sursele nu sunt în dezacord asupra inițiativei în sine. Există însă o divergență cu privire la locația exactă a monumentului UPA distrus de Grzegorz Braun: unele surse îl plasează în satul Białystok din comitatul Hrubieszów, în timp ce altele îl situează în Gmina Dołhobyczów.
Context
Pe 19 iunie, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat că l-a lipsit pe Zelenski de Ordinul Vulturului Alb ca răspuns la un decret ucrainean de denumire a unei unități militare după „eroi UPA"; Zelenski a returnat ordinul a doua zi, iar cei doi s-au întâlnit la summitul NATO din 8 iulie. Grzegorz Braun, unul dintre semnatarii cererii, este cercetat de procuratura poloneză pentru folosirea unui instrument greu în distrugerea unui monument de piatră UPA la un cimitir al 41 de soldați UPA din voievodatul Lublin. Ministrul de externe Radosław Sikorski a declarat public că ar trebui deschis un dosar penal împotriva sa. Jurnalistul Mateusz Mazzini, de la Gazeta Wyborcza și Polityka, a scris că atitudinea polonezilor față de ucraineni s-a schimbat de la sprijin masiv la începutul războiului la iritare și neîncredere, tot mai mulți polonezi declarându-se sătui de sprijinirea Kievului.