Tema: Internațional
-
Trump a semnat legea sancțiunilor „diavolești" împotriva Rusiei: termen de implementare 18 octombrie
Președintele american Donald Trump a semnat legea sancțiunilor „diavolești", inițiată de senatorul Lindsey Graham și adoptată de ambele camere ale Congresului SUA, care codifică sancțiunile existente împotriva Rusiei și prevede tarife de până la 500% pentru bunuri rusești și de până la 100% pentru bunuri din țări terțe. Ucraina, prin vocea comisarului prezidențial Vladyslav Vlasiuk, transmite că a înaintat deja Washingtonului propunuri concrete pentru toate domeniile vizate de lege — inclusiv liste de traderi, tancuri, căpitani, rute și intermediari — și face lobby pe lângă Congres pentru implementarea integrală până la termenul-limită de 18 octombrie.
-
UE pregătește „foi de parcurs” individuale de aderare pentru Ucraina, Moldova, Muntenegru și Albania
Comisia Europeană elaborează propuneri pentru patru țări considerate lideri ai integrării europene — Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania — oferindu-le un parcurs clar, pas cu pas, către aderare, cu termene indicative pentru închiderea grupurilor de negociere. Alți candidați (Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina) sunt excluși în această etapă, iar dosarele Georgiei, Turciei și Serbiei sunt blocate. Separat, o revizuire a politicii de „pre-aderare”, condusă de consilierul Ursulei von der Leyen, Alexandre Adam, va fi prezentată oficialilor pe 6 octombrie.
-
Atac cu dronă rusească asupra clădirii Academiei Naționale de Științe din Kiev
Pe 28 septembrie, o dronă rusească cu propulsie reactivă a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, situată în centrul istoric al Kievului, pe strada Volodymyrska. Atacul a provocat un incendiu de proporții și a distrus parțial etajele al doilea și al treilea. Cel puțin două persoane au murit, printre care și asistenta fostului secretar al Consiliului de Securitate Națională Volodymyr Horbulin, iar alte câteva au fost rănite. Președintele Volodimir Zelenski a promis un răspuns din partea Ucrainei, iar atacul a fost condamnat de lideri europeni și de șefa diplomației europene.
-
Budanov: Coreea de Nord învață din războiul din Ucraina și se înarmează, inclusiv cu drone de unică folosință
Șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu pentru Newsforce că Coreea de Nord folosește experiența războiului din Ucraina pentru a-și moderniza armata, producând în masă drone de atac de unică folosință și adoptând noi tipuri de armament, unele de fabricație rusă. El a avertizat că militarizarea rapidă a Phenianului destabilizează regiunea coreeană și a subliniat legătura dintre participarea Coreei de Nord la război și propria sa cursă a înarmării.
-
Arestări lângă baza aeriană americană Fairford din Marea Britanie, într-un incident legat de Legea explozivilor
Mai multe persoane au fost reținute în Regatul Unit, în apropierea bazei aeriene americane Fairford din comitatul Gloucestershire, în legătură cu un „incident grav”. Locuitorii din satul Welford au fost evacuați, iar la fața locului a fost desfășurată o unitate militară specializată în dezamorsarea explozibililor. Președintele american Donald Trump a declarat că suspecții au fost supravegheați îndelung și că plănui să provoace „daune majore” bazei americane. Autoritățile nu au confirmat nicio legătură între suspecți și Iran.
-
Zelenski: peste 2.200 de drone de atac lansate de Rusia într-o singură săptămână; noi pachete de sancțiuni pregătite pentru octombrie
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe 27 septembrie că, în cursul săptămânii anterioare, Rusia a lansat peste 2.200 de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene și 38 de rachete (în mare parte balistice) asupra Ucrainei, inclusiv 277 de drone într-o singură zi, dintre care 155 reactive. Loviturile au vizat infrastructura civilă din cel puțin opt oblasturi, provocând morți și răniți, inclusiv copii. Zelenski a calificat drept false semnalele diplomatice ruse de dezescaladare și a anunțat noi sancțiuni, inclusiv aplicarea legii Lindsey Graham în SUA, pregătite pentru octombrie.
-
Trump speră la o înțelegere înainte de iarnă; Zelenski afirmă că Putin nu vrea să pună capăt războiului
La 26 septembrie, președintele american Donald Trump a declarat că Volodimir Zelenski și Vladimir Putin pot „încheia o înțelegere înainte de o iarnă grea”, în timp ce președintele ucrainean a susținut într-un mesaj de seară că Putin nu intenționează să încheie războiul și găsește în continuare pretexte pentru a evita întâlnirile și formatul trilateral. Declarațiile survin după întâlnirea celor doi lideri pe marginea celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, din 22 septembrie, unde Trump a spus că se așteaptă la un acord și că Putin este „gata de o întâlnire”.
-
Ucraina cere încetarea temporară a focului la Oleșki pentru evacuarea civililor; Rusia refuză
Ucraina a propus Rusiei o încetare temporară a ostilităților și un coridor terestru de evacuare pentru civilii din Oleșki, oraș ocupat în regiunea Herson, dar Rusia a respins propunerea. Potrivit oficialilor ucraineni, în zonă nu au mai ajuns alimente din 26 mai, localnicii se confruntă cu lipsă de apă, medicamente și electricitate, iar jurnaliștii relatează cazuri de deces prin inaniție. Ministrul de externe Andrii Sibiha a solicitat ONU, CICR și altor actori internaționali să mobilizeze resurse pentru acces umanitar imediat și evacuare sigură.
-
Elveția votează duminică un referendum privind definirea mai strictă a neutralității în Constituție
Pe 27 septembrie, alegătorii elvețieni decid prin referendum dacă să înscrie în Constituție o definiție mai strictă a neutralității țării. Un vot „da" ar face efectiv imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto, și ar exclude cooperarea militară cu alianțe precum NATO, cu excepția cazului în care Elveția este atacată sau se confruntă cu o amenințare iminentă. Sondajele din septembrie indică faptul că aproape două treimi dintre alegători se opun inițiativei.
-
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a cerut lui Elon Musk extinderea Starlink pentru Ucraina
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat într-un interviu pentru Reuters că i-a solicitat proprietarului SpaceX, Elon Musk, extinderea acoperirii internetului prin satelit Starlink pentru Ucraina, astfel încât aceasta să poată lovi lansatoarele balistice rusești. Stubb a argumentat că măsura are „scopuri strategice, pentru că va salva vieți" și a afirmat că Ucraina are nevoie de trei lucruri înainte de iarnă: mijloace de apărare aeriană, infrastructură energetică și bani.
-
Macron propune un „moratoriu dublu": oprirea atacurilor asupra rafinăriilor ruse și a ostilităților din Marea Neagră
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat într-un dialog cu posturile TV franceze difuzat de BFMTV intenția de a propune un „moratoriu dublu" ce prevede încetarea atacurilor împotriva rafinăriilor de petrol rusești și oprirea ostilităților din Marea Neagră. Macron a precizat că Franța lucrează, de asemenea, la restabilirea navigației în Strâmtoarea Hormuz și va solicita țărilor G7 reutilizarea rezervelor strategice de petrol pentru a reduce tensiunile de pe piața energetică.
-
Summitul Trump–Xi la Casa Albă: fără progrese majore, cu Zelensky care cere presiune asupra Rusiei
Președintele american Donald Trump l-a primit joi, 24 septembrie, pe liderul chinez Xi Jinping la Casa Albă, într-un summit fastuos care nu a produs progrese vizibile pe tema inteligenței artificiale, comerțului, Taiwanului sau războiului cu Iranul. Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a cerut lui Trump să folosească întâlnirea pentru a presa China să-l influențeze pe Vladimir Putin să pună capăt războiului sau cel puțin să-l detensioneze. Senatori democrați americani au publicat o declarație comună prin care îl îndeamnă pe Trump să ridice chestiunea „Graham Law", ce vizează sancțiuni împotriva Rusiei și tarife punitive pentru cumpărătorii de energie rusă.
-
RIA Novosti a publicat și șters o coloană cu amenințări nucleare la adresa Lituaniei
Agenția de stat rusă RIA Novosti a publicat pe 25 septembrie o coloană ce amenința direct Lituania cu o lovitură nucleară, ca reacție la decizia Seimasului de a elimina din Constituție interdicția privind găzduirea armelor de distrugere în masă. Articolul, semnat de redactorul-șef al RuBaltic.Ru, Oleksandr Nosovych, a fost șters după aproximativ trei ore, iar RIA Novosti a precizat că textul nu reflectă poziția redacției sau politica de stat a Federației Ruse.
-
Comisarul Consiliului Europei cere încetarea focului și evacuare civilă din Oleshky, oraș ocupat unde localnicii mor de foame
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, a cerut pe 25 septembrie încetarea imediată a focului în zona Oleshky, acces umanitaritar nestingherit și evacuarea civililor. Orașul ocupat de Rusia din regiunea Herson se confruntă cu o criză umanitară gravă: civili, inclusiv copii, sunt lipsiți de hrană, medicamente, apă și electricitate, fără aprovizionare din mai. O'Flaherty a indicat Rusia, ca putere ocupanată, responsabilă conform Convenției de la Geneva.
-
Zelenski: SUA au propus o întâlnire trilaterală Ucraina–SUA–Rusia în Emiratele Arabe Unite
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 septembrie că partea americană a propus organizarea unei întâlniri trilaterale la nivel tehnic în formatul Ucraina–SUA–Rusia, cu Emiratele Arabe Unite sugerate ca locație. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a declarat că Ucraina este pregătită să participe, dar a afirmat că nu a primit semnale privind disponibilitatea Moscovei pentru pace. Kremlinul, prin purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, a confirmat existența contactelor și a spus că o astfel de întâlnire ar putea avea loc în viitorul apropiat.
-
Statele UE au deblocat 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace pentru Ucraina
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit condițiile de eliberare a 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace (EPF) pentru sprijinirea Ucrainei, punând capăt blocajului impus de veto-ul Ungariei. Anunțul a fost făcut pe 25 septembrie de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. Aproape jumătate din sumă este destinată rambursării costurilor suportate deja de statele membre.
-
Finlanda sprijină crearea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei
Guvernul Finlandei a aprobat crearea unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și a unei Comisii Internaționale de Despăgubiri pentru Ucraina, transmițând propunerile sale parlamentului finlandez. Cu această decizie, Finlanda devine al 21-lea stat care aderă la acordul privind tribunalul. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei pe rețeaua socială X.
-
Trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, s-a întâlnit cu reprezentanți ai administrației Trump la New York
Kirill Dmitriev, emisar al liderului rus Vladimir Putin, a călătorit miercuri în Statele Unite pentru o întâlnire cu reprezentanți ai administrației președintelui american Donald Trump, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner. Vizita are loc la New York, în paralel cu sesiunea Adunării Generale a ONU, și este descrisă ca o continuare a întâlnirii dintre Putin și oficialii americani de la Kremlin de la începutul lunii. În același timp, 50 de state și Uniunea Europeană au semnat o declarație comună la ONU în sprijinul Ucrainei, îndemnând Rusia să înceteze focul — declarație pe care SUA nu au semnat-o.
-
Norvegia va sprijini Ucraina cu 85 de miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 9 miliarde de dolari) în 2027
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a anunțat un pachet de sprijin de 85 de miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 9 miliarde de dolari) pentru Ucraina în 2027, în cadrul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele finlandez Alexander Stubb, desfășurată la 23 septembrie la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Majoritatea fondurilor vor fi direcționate către asistență militară, cu prioritate pentru apărarea aeriană, iar o parte va fi utilizată pentru ajutor umanitar și protecția infrastructurii energetice.
-
O dronă s-a prăbușit în România, în județul Suceava, în timpul unui atac combinat rusesc asupra Ucrainei
În dimineața zilei de 24 septembrie, o dronă a căzut într-o pădure din apropierea localității Solca, județul Suceava, după ce a pătruns în spațiul aerian național timp de aproximativ patru minute. Autoritățile române au ridicat în aer două avioane F-16, au emis alerte aeriene pentru locuitorii din zonă și au suspendat cursurile școlare în patru localități până la ora 10:00. Incidentul a avut loc în contextul unui atac combinat cu rachete și drone lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea și dimineața aceleiași zile.