Tema: Diplomație
-
Ucraina și Rusia au ajuns la un acord privind un coridor umanitar în Oleski
Ucraina și Rusia au convenit asupra unui foc local și a unei misiuni umanitare în Oleski, oraș aflat sub окупare rusă. Домовленість передбачає доставлення гуманітарного вантажу та вільне пересування цивільного населення через безпечний коридор. Метою операції є деблокування міста та його околиць і створення постійно діючих гуманітарних коридорів.
-
Olanda confirmă 26,5 milioane de euro pentru programul UPF destinat Ucrainei în 2027
Olanda a confirmat continuarea programului Ukraine Partnership Facility (UPF) pentru 2027, з бюджетом planificat de 26,5 milioane de euro. Ucraina și partea olandeză au discutat despre folosirea finanțării pentru proiecte comune de refacere și dezvoltare a infrastructurii, inclusiv apă, încălzire, energie, poduri temporare și cooperare portuară.
-
Zelenski avertizează că cedarea orașelor din Donbas ar putea deschide calea spre Dnipropetrovsk
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că transferul orașelor Sloviansk, Kramatorsk și Drujkovka către Rusia, cerut de Moscova, ar putea permite armatei ruse să înainteze spre regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv către Pavlohrad și Dnipro. El a subliniat că Ucraina ar pierde o linie de apărare bine fortificată și a legat această chestiune de garanțiile de securitate nesoluționate.
-
Ucraina vrea să deschidă toate clusterele de negociere pentru aderarea la UE până la finalul anului
Ucraina sperie că ședința miniștrilor UE pentru afaceri europene de la 15 decembrie să permită deschiderea clusterelor de negociere rămase. Ţara urmăreşte să le deschidă pe toate cele şase până la finalul anului, înainte ca alegerile din statele membre să complice procesul.
-
Atac masiv rusesc asupra Ucrainei: Kievul, lovit de trei valuri de rachete balistice în noaptea de 22 octombrie
Forțele ruse au lansat în noaptea de 21 spre 22 octombrie un atac combinat masiv asupra Ucrainei, folosind rachete Iskander-M, S-400, Țircon și Oniks, precum și 210 drone de atac, dintre care 110 reactive de tip Shahed. Direcția principală a fost Kievul, unde trei valuri de rachete balistice au ucis o persoană, au rănit 22 — inclusiv patru copii — și au avariat clădiri rezidențiale, un pod care deservește metroul, un spital de urgență, un hipermarket Epicentr, un complex de restaurante și o mănăstire. Președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept o lovitură „demonstrativă”, care a urmat imediat după runda recentă de negocieri.
-
Merz: capitularea Ucrainei este exclusă; Germania susține Kievul pentru a pune capăt războiului cât mai rapid
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat pe 21 octombrie, la forumul Berlin Global Dialogue, că capitularea Ucrainei — inclusiv capitularea necondiționată — este inacceptabilă, deoarece ar însemna înfrângerea tuturor aliaților Ucrainei. El a subliniat că Germania și alte state europene rămân pregătite pentru negocieri în orice moment și a calificat dezinformarea și atacurile hibride ruse drept cea mai mare amenințare la adresa securității Germaniei. Declarațiile vin după discuțiile de la Oslo din 20 octombrie, la care au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, emisarul special american Steve Witkoff, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb.
-
Polonia interzice deplasarea în zona Schengen a deputatului ucrainean Sviatoslav Șeremeta
Polonia a impus o interdicție de cinci ani asupra intrării și șederii în zona Schengen pentru Sviatoslav Șeremeta, deputat în Consiliul Județean Lviv și director al centrului memorialist „Dolia”. Măsura urmează inițiativa sa de a desemna anul 2027 drept anul lui Roman Șukhevici, al Armatei de Insurgență Ucrainene și al lui Oleh Oljici.
-
Danemarca garantează un împrumut de 750 milioane de coroane pentru uzina Fire Point
Danemarca va garanta un împrumut de 750 de milioane de coroane daneze, aproximativ 112,6 milioane de dolari, pentru filiala daneză a producătorului ucrainean de apărare Fire Point. Creditul va fi finanțat prin Fondul Danez de Export și Investiții și va susține construirea unei fabrici de combustibil solid pentru rachete în Jutlanda de Sud, care ar trebui să funcționeze până la sfârșitul anului 2027.
-
Marco Rubio: Ucraina nu ar exista astăzi fără ajutorul american
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Ucraina nu ar exista astăzi fără ajutorul Statelor Unite, început în administrația Biden și continuat în administrația curentă. A afirmat că SUA au oferit miliarde de dolori și că nicio altă țară nu a ajutat Ucraina atât de mult. Rubio a vorbit și despre presupusele restricții privind serviciile Starlink, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris discuția telefonică cu Rubio drept pozitivă.
-
Consiliul Județean Lviv a declarat 2027 anul UPA, al lui Roman Shukhevych și al lui Oleh Olzhych, provocând critici în Polonia
Consiliul Județean Lviv a votat la 20 octombrie ca 2027 să fie anul Armatei Insurgențe Ucrainene (UPA), al comandantului Roman Shukhevych și al poetului Oleh Olzhych. Decizia a stârnit reacții puternice din partea oficialilor polonezi, iar ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a semnat o cerere de înscriere a inițiatorului, Sviatoslav Sheremeta, pe lista persoanelor nedorite în Polonia. MinisterulUcrainean al Afacerilor Externe a calificat votul drept contraproductiv pentru relațiile bilaterale și a cerut Poloniei să evite măsuri care să îngreuneze normalizarea.
-
Slovacia și Rusia se întâlnesc la Moscova pentru a discuta despre gaze și petrol
Comisia interguvernamentală slovo-rusă pentru cooperare economică, științifică și tehnică se va reuni la Moscova pe 26 octombrie, pentru prima dată după invazia rusă la scară largă în Ucraina din 2022. Energiea va fi tema centrală, inclusiv livrările de gaz și continuarea importurilor de petrol rusesc.
-
Kîiv: Ucraina și Lockheed Martin discută parteneriat strategic, inclusiv producția și întreținerea F-16
Oficiali ucraineni de rang înalt s-au întâlnit la Kiev cu o delegație a producătorului american de armament Lockheed Martin pentru a discuta aprovizionarea stabilă cu armament, extinderea livrărilor de interceptori PAC-3 și avioane F-16, posibilitatea deservirii F-16 în Ucraina și un parteneriat pe termen lung, inclusiv prin schimbul de experiență de luptă.
-
Zelenski discută cu partidele norvegiene sprijinul pentru Ucraina
Președintele Volodîi Zelenski s-a întâlnit în Norvegia cu președintele Stortingului, Masud Gharakhani, și cu liderii tuturor partidelor politice din țară. Ei au discutat despre ajutorul financiar și acoperirea deficitului bugetar de apărare al Ucrainei, precum și despre returnarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.
-
Consiliul UE va dezbate la 26–27 noiembrie cadrele financiare și ajutorul pentru Ucraina
Consiliul Europei va ţine o şedinţă specială la 26–27 noiembrie, dedicată cadrului financiar multianual al UE pentru 2028–2034 şi finanţării Ucrainei în 2027. Ucraina a cerut 70 de miliarde de euro, iar Comisia Europeană trebuie să pregătească opţiuni pentru acoperirea deficitului său bugetar.
-
Witkoff întâlnit în Sankt-Petersburg după negocierile de la Oslo; Moscova promite reluarea discuțiilor tripartite
Envoyul special american Steve Witkoff a ajuns la Sankt-Petersburg pe 21 octombrie, după întâlnirea de la Oslo cu președintele ucrainean Volodîmyr Zelenski și lideri europeni. El a prezentat lui Vladimir Putin documente cu abordări pentru încheierea războiului, iar Moscova a declarat că este în principiu pregătită să reia negocierile tehnice tripartite în a doua decadă a lunii noiembrie. Data exactă și locul întâlnirii nu au fost stabilite.
-
Raportul Consiliului Europei privind Ucraina: progres în combaterea discriminării, dar și deficiențe persistente
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a publicat la Strasbourg, pe 21 octombrie, un nou raport privind Ucraina, care acoperă perioada iunie 2017 – martie 2026. Raportul recunoaște progresele în combaterea discriminării împotriva romilor și a persoanelor LGBTI, în ciuda războiului, și formulează 15 recomandări, dintre care două prioritare, a căror implementare va fi monitorizată în termen de doi ani.
-
Zelenski cere ca ucrainenii să decidă ei înșiși când să organizeze alegeri
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să lase ucrainenii să stabilească singuri când și cum să organizeze alegeri. Afirmația vine după ce președintele american Donald Trump a îndemnat la alegerea unui nou președinte în Ucraina și a sugerat că schimbarea conducerii ar putea contribui la pacea cu Rusia.
-
Vicepreședinta Parlamentului European Pina Picierno intră în greva foamei pentru Oleshky ocupat
Pina Picierno, vicepreședinta Parlamentului European, a anunțat pe 20 octombrie, într-o postare pe X, o grevă a foamei prin care cere un armistițiu umanitar imediat, acces pentru alimente și medicamente și evacuarea în siguranță a civililor din Oleshky, localitate ocupată din regiunea Herson unde mii de persoane nu au, potrivit ei, acces regulat la hrană și medicamente. Până în dimineața lui 21 octombrie, 277 de persoane se alăturaseră inițiativei pe site-ul ei. Anterior, trupele ucrainene au livrat de două ori provizii cu drone, iar pe 19 octombrie ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubineț anunțase că Ucraina și Rusia definitivează detaliile evacuării civililor.
-
Zelenski și Rubio au discutat despre interceptorii pentru rachete balistice și Starlink
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut la 20 octombrie o convorbire telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio. Au discutat despre interceptorii pentru rachete balistice, avertizarea timpurie asupra atacurilor ruse și situația serviciilor Starlink și Starshield. Zelenski a descris discuția ca fiind constructivă și a spus că părțile vor lua din nou legătura în curând.
-
Kaja Kallas: SUA au încercat timp de un an și jumătate să împingă Ucraina spre capitulare
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat pe 20 octombrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că negociatorii americani au încercat aproximativ un an și jumătate să forțeze Ucraina să capituleze în condițiile lui Vladimir Putin. Ea a subliniat că Ucraina nu a capitulat datorită sprijinului european și a îndemnat Europa să continue acest sprijin și să fie prezentă la masa negocierilor, întrucât ridicarea sancțiunilor — o cerință rusă — ține de competența UE.