Banca Națională din Ucraina refuză să susțină legea privind criptomonedele în forma actuală
Banca Națională din Ucraina a declarat că nu poate susține în ansamblu proiectul de lege nr. 10225-d privind reglementarea pieței activelor virtuale și a cerut deputaților să-l finalizeze înainte de votarea în a doua lectură. Comitetul parlamentar de specialitate, în schimb, a recomandat adoptarea proiectului în a doua lectură și în ansamblu. Principala critică a Băncii Naționale privește regimul aplicat tokenurilor străine, regulile de autorizare și numărul operatorilor de pe piață.
Puncte-cheie
- Banca Națională din Ucraina відказался поддержать законопроект №10225-д в его нынешней редакции
- Профільний комітет 4 листопада рекомендував ухвалити проєкт у другому читанні та в цілому: за рішення проголосували 20 членів комітету
- Законопроєкт набере чинності 1 липня 2027 року
- Документ розподіляє регуляторні повноваження між НБУ та НКЦПФР
- Прибуток фізосіб від операцій із віртуальними активами оподатковуватимуть за ставкою ПДФО
- До кінця 2028 року діятиме пільгова ставка ПДФО 5%
- Фінальна редакція не містить чіткого обмеження кількості операторів на перші п’ять років
De ce contează
Poziția Băncii Naționale ar putea determina modificarea proiectului de lege înainte de cel de-al doilea tur de vot. Documentul stabilește regulile de acces pentru activele virtuale străine, condițiile de autorizare a participanților de pe piață și impozitarea profitului obținut de persoanele fizice. Aceste chestiuni influențează direct suveranitatea monetară, stabilitatea financiară și concurența de pe piață, iar modificările mai sunt posibile până la încheierea procedurii parlamentare.
Ce s-a întâmplat
Banca Națională din Ucraina a făcut publică, în seara din 4 noiembrie, poziția sa privind versiunea finală a proiectului de lege nr. 10225-d. Banca a explicat că textul nu ține seama de o serie de înțelegeri de principiu realizate în timpul lucrărilor la document și a cerut deputaților să-l definitiveze. Ea a indicat trei riscuri principale: accesul necontrolat la tokenurile străine care pot îndeplini funcții de bani electronici, lacunele și inegalitățile dintre cerințele aplicabile activelor străine și cele ucrainene, precum și riscurile de monopolizare și abuzuri corupționale în autorizarea participanților de pe piață.
Banca a cerut să primească competențe pentru evaluarea riscurilor tokenurilor străine și, când este necesar, limitarea circulației lor în Ucraina. De asemenea, a cerut reguli transparente de autorizare și limite clare pentru numărul operatorilor. Potrivit poziției sale, Banca Națională susține legalizarea pieței activelor virtuale în baza reglementării europene MiCA și a recomandărilor FMI.
Concomitent, comitetul parlamentar de specialitate a recomandat adoptarea proiectului în a doua lectură și în ansamblu. Conform proiectului, reglementarea va fi împărțită între Banca Națională și Comisia Națională pentru Piețele Financiare și Sistemul de Capital, iar profitul persoanelor fizice din tranzacțiiile cu active virtuale va fi impozitat prin taxa pe venitul persoanelor fizice. Pentru activele dobândite înainte de intrarea în vigoare a legii, este prevăzută o perioadă de tranziție până la finalul anului 2028, cu o rată de 5%.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Sursele ucrainene accentuează cele trei obiectii principale ale Băncii Naționale: accesul necontrolat la tokenurile străine, lacunele normative care ar permite ocolirea cerințelor pentru activele ucrainene și pericolul de monopolizare și abuzuri corupționale în autorizarea operatorilor. De asemenea, este criticată lipsa unui număr clar de operatori pentru primii cinci ani, în timp ce Banca Națională solicită reguli transparente de autorizare. Contextul procedural este important: comitetul a recomandat susținerea proiectului, însă poziția Băncii Naționale a fost făcută publică în ajunul celui de-al doilea tur de vot.
Context
Banca Națională susține legalizarea pieței activelor virtuale în baza reglementării europene MiCA și a recomandărilor FMI. La un moment dat, Banca a acceptat propunerea Comisiei Naționale pentru Piețele Financiare și Sistemul de Capital de a limita numărul operatorilor la trei persoane juridice selectate prin concurs în etapa inițială. Totuși, versiunea finală nu stabilește un limite fermă pentru primii cinci ani și lasă decizia în sarcina Comisiei Naționale, potrivit Băncii Naționale, fără protecții adecvate împotriva limitării concurenței.