Premierul bulgar Radev cere UE să negocieze cu Rusia și critică livrările de arme către Ucraina
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a cerut Uniunii Europene să poarte negocieri diplomatice cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a preveni un atac nuclear. Declarațiile au fost făcute pe 30 septembrie la Bruxelles, în cadrul unui Summit privind Apărarea și Spațiul. Radev a criticat, de asemenea, livrările europene de arme și muniții către Ucraina, argumentând că pacea durabilă va veni prin diplomație, nu prin arme.
Puncte-cheie
- Premierul bulgar Rumen Radev a cerut UE să deschidă negocieri diplomatice cu Rusia pentru a pune capăt războiului și a preveni un atac nuclear.
- Declarațiile au fost făcute pe 30 septembrie la Bruxelles, la Summitul privind Apărarea și Spațiul.
- Radev a criticat livrările europene de arme și muniții către Ucraina, numind strategia „pace prin forță" un eșec.
- Premierul a afirmat că pacea finală va fi determinată de diplomație, nu de livrările de arme, și că nimeni nu ridică problema riscului nuclear.
- Radev a invocat faptul că Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume, estimat la aproximativ 4.400 de focoase.
- Slovacia, Cehia și Austria susțin, de asemenea, dialogul cu Rusia pentru încheierea războiului.
- Pe 14 iulie, Radev a anunțat că Bulgaria nu va mai participa la formatul „coaliției celor care vor".
De ce contează
Un șef de guvern în funcție dintr-o țară UE a făcut public un apel la negocieri directe cu Rusia, în timp ce critica sprijinul militar european pentru Ucraina. Retragerea Bulgariei din formatul „coaliției celor care vor" semnalează o distanțare față de coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina, iar alăturarea Slovaciei, Cehiei și Austriei indică existența unei facțiuni mai largi în cadrul UE care pledează pentru dialog cu Moscova.
Ce s-a întâmplat
Pe 30 septembrie, la Bruxelles, în cadrul Summitului privind Apărarea și Spațiul, premierul bulgar Rumen Radev a cerut Uniunii Europene să inițieze negocieri diplomatice cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a preveni un atac nuclear. Radev a criticat livrările de arme și muniții ale statelor europene către Ucraina, calificând strategia „pace prin forță" drept un eșec. El a susținut că stabilirea păcii finale va fi rezultatul diplomației, nu al livrărilor de armament, și a atras atenția că nimeni nu ridică problema riscului nuclear. Premierul a invocat faptul că Rusia controlează cel mai mare arsenal nuclear din lume — aproximativ 4.400 de focoase, potrivit The Bulletin of the Atomic Scientists, dintre care 1.796 desfășurate ca arme strategice — și a avertizat că Europa trebuie să ia în calcul cel mai rău scenariu. Radev a respins eticheta de „pro-rus" care i-a fost atribuită, afirmând că Europa nu a epuizat încă posibilitățile diplomației. Radev a fost ales premier al Bulgariei la începutul acestui an și aparține unei minorități europene care pledează pentru o mai strânsă interacțiune diplomatică cu Rusia. Pe 14 iulie, acesta anunțase că Bulgaria nu va mai participa la formatul „coaliției celor care vor", iar Slovacia, Cehia și Austria susțin, de asemenea, dialogul cu Moscova.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Publicațiile în limba ucraineană prezintă apelul lui Radev în contextul amenințărilor nucleare ruse, subliniind preocuparea pentru riscul nuclear. Articolele evidențiază criticile premierului bulgar la adresa livrărilor europene de arme și muniții către Ucraina și argumentul său că pacea durabilă va veni prin diplomație, nu prin arme.
Context
Rumen Radev a fost ales premier al Bulgariei la începutul anului 2026 și este descris ca aparținând unei minorități care favorizează o mai strânsă angajare diplomatică cu Rusia pentru a pune capăt invaziei pe scară largă a Ucrainei. Pe 14 iulie 2026, Radev a anunțat că Bulgaria nu va mai participa la formatul „coaliției celor care vor", invocând opoziția față de ajutorul militar pentru Ucraina în favoarea eforturilor diplomatice de pace. De asemenea, Radev a distanțat Bulgaria de o „coaliție antibalistică" formată din 10 țări, afirmând că deciziile care afectează securitatea colectivă se iau într-un alt format și într-un alt loc.