Șeful comandamentului militar al NATO cere statelor europene să numească public Rusia drept responsabilă pentru sabotaje și operațiuni hibride
Comandantul Suprem Aliat al NATO în Europa, Alexus Grinkevich, a îndemnat luni statele europene să atribuie public Rusiei responsabilitatea pentru sabotaje și alte acțiuni destabilizatoare, argumentând că o astfel de asumare publică ar crește costurile pentru organizatori și ar avea un efect de descurajare. El a susținut că activitățile Rusiei în Europa vizează slăbirea voinței aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev și a citat misiunea Eastern Sentry ca producând deja schimbări în comportamentul dronelor rusești la granițele NATO.
Puncte-cheie
- Alexus Grinkevich, comandantul Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), a cerut statelor europene să numească public Rusia responsabilă pentru sabotaje și alte acțiuni destabilizatoare.
- Declarațiile au fost făcute luni la o reuniune a unei comisii a Parlamentului European.
- Grinkevich a susținut că acțiunile Rusiei în Europa urmăresc să slăbească sprijinul aliaților pentru Kiev.
- Misiunea NATO Eastern Sentry, lansată pe 11 septembrie, implică forțe și active din Danemarca, Franța, Regatul Unit și Germania.
- Grinkevich a afirmat că, de la lansarea Eastern Sentry, Rusia este semnificativ mai prudentă în utilizarea dronelor lângă granițele NATO.
- Șefii serviciilor europene de informații au avertizat asupra unei posibile intensificări a operațiunilor hibride rusești, inclusiv sabotaje, provocări și o posibilă incursiune limitată pe teritoriul Alianței.
- NATO a recunoscut anterior că nu dispune încă de un plan oficial de răspuns la numărul crescând de atacuri hibride rusești.
De ce contează
Faptul că cel mai înalt comandant militar al NATO face un apel explicit la o reacție politică — atribuirea publică a responsabilității — ridică nivelul dezbaterii europene despre cum se răspunde operațiunilor hibride rusești. Grinkevich leagă direct securitatea europeană de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce face ca aceste acțiuni hibride să devină o problemă centrală a coaliției. Avertismentele serviciilor de informații europene privind o posibilă intensificare, inclusiv o incursiune limitată, subliniază urgența, în condițiile în care Alianța nu are încă niciun consens privind pragul la care incidentele hibride ar putea activa Articolul 5.
Ce s-a întâmplat
Alexus Grinkevich, comandantul Suprem Aliat al NATO în Europa, s-a adresat luni unei comisii a Parlamentului European și a cerut statelor europene să numească public Rusia drept responsabilă pentru acte de sabotaj, atacuri cibernetice, incursiuni cu drone și alte operațiuni hibride. El a susținut că atribuirea publică a responsabilității ar crește costurile pentru organizatori și ar funcționa ca factor de descurajare. Grinkevich a afirmat că scopul acestor activități rusești este slăbirea voinței aliaților de a continua sprijinul pentru Ucraina. El a citat misiunea Eastern Sentry, lansată pe 11 septembrie cu forțe și active din Danemarca, Franța, Regatul Unit și Germania, ca dovadă că inițiativele NATO produc deja efecte pe teren, Rusia devenind semnificativ mai prudentă în utilizarea dronelor lângă granițele NATO, dronele încercând să evite traversarea frontierelor statelor baltice și ale Poloniei. Grinkevich a menționat, de asemenea, creșterea schimbului de informații între aliați și a cerut calm în fața amenințărilor de la Moscova.
Context
În ultimele luni, țările europene au raportat o creștere a incidentelor de sabotaj, atacurilor cibernetice și incursiunilor cu drone legate de Rusia; printre incidentele recente citate se numără un atac cu drone la Leipzig și o lovitură rusă asupra unui tren din Ucraina, lângă granița cu Polonia, la începutul lunii septembrie. Misiunea Eastern Sentry a NATO a fost lansată pe 11 septembrie cu forțe și active din Danemarca, Franța, Regatul Unit și Germania. Șefii serviciilor de informații europene se așteaptă la atacuri intensificate asupra infrastructurii feroviare, întreprinderilor din domeniul apărării și altor obiective legate de sprijinul acordat Ucrainei. NATO a recunoscut anterior că nu dispune încă de un plan oficial de răspuns la numărul crescând de atacuri hibride rusești, iar aliații discută dacă un cumul de incidente hibride ar putea activa Articolul 5 privind apărarea colectivă, fără a exista însă un consens privind pragul care ar impune un răspuns colectiv.