Danemarca avertizează: risc „mic, dar în creștere” de atac rus limitat asupra unui stat NATO de pe flancul estic
Serviciul de Informații al Apărării daneze a publicat pe 24 septembrie o evaluare a amenințărilor conform căreia Rusia va intensifica în următoarele luni operațiunile hibride împotriva țărilor occidentale și NATO. Șeful instituției, Thomas Ahrenkiel, a declarat că există un risc „mic, dar în creștere” al unui atac militar limitat asupra unui stat NATO de pe flancul estic, ce ar putea include lovituri cu rază lungă de acțiune, operațiuni sub pavilion fals sau desfășurarea unui număr mic de trupe ruse fără însemne oficiale. Riscul unui astfel de atac este evaluat în prezent ca fiind „scăzut”.
Puncte-cheie
- Serviciul danez de informații al apărării a publicat pe 24 septembrie o evaluare a amenințărilor privind intensificarea acțiunilor hibride rusești împotriva NATO.
- Thomas Ahrenkiel a vorbit despre un risc „mic, dar în creștere” al unui atac militar limitat asupra unui stat NATO de pe flancul estic, ce nu poate fi exclus.
- Un astfel de atac ar putea include lovituri cu drone sau rachete asupra infrastructurii care sprijină Ucraina, operațiuni sub pavilion fals cu drone ucrainene sau trupe ruse fără însemne în țări NATO vecine.
- Danemarca nu este considerată o țintă potențială, neavând graniță cu Rusia.
- Agenția daneză de securitate civilă a ridicat nivelul de alertă pentru „atacuri cibernetice distructive” de la mediu la ridicat și a menționat informații despre planuri concrete de sabotaj împotriva Danemarcei.
- Estonia a afirmat că avertismentul danez corespunde în mare măsură propriei evaluări și că monitorizează îndeaproape evoluțiile, fără a fi necesară creșterea gradului de pregătire de luptă.
- Ministrul apărării danez a subliniat că Danemarca nu intenționează să își înceteze sprijinul pentru Ucraina.
De ce contează
Evaluarea reprezintă o poziție oficială a unei țări membre NATO privind o amenințare rusă iminentă la adresa Alianței, nu o simplă speculație mediatică. Ea detaliază tactici hibride concrete – sabotaj, atacuri cibernetice, lovituri asupra industriei de apărare și a lanțurilor de aprovizionare cu ajutor, inclusiv posibile acțiuni împotriva vehiculelor ce tranzitează spre sau dinspre Ucraina, precum și posibile operațiuni sub pavilion fals cu drone ucrainene. Ridicarea nivelului de alertă cibernetică de către Agenția Daneză de Securitate Civilă și afirmațiile acesteia privind existența unor planuri concrete de sabotaj sporesc caracterul urgent al avertismentului, iar Estonia confirmă o convergență a evaluărilor între aliații estici. Mesajul politic privind continuarea sprijinului pentru Ucraina este transmis în paralel cu avertismentul de securitate.
Ce s-a întâmplat
Pe 24 septembrie, Serviciul de Informații al Apărării daneze a publicat o nouă evaluare a amenințărilor, avertizând că Rusia va intensifica probabil în următoarele luni războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și NATO, cu atacuri mai frecvente și consecințe mai serioase. Șeful instituției, Thomas Ahrenkiel, a afirmat că există un risc „mic, dar în creștere” al unui atac militar limitat asupra unei țări NATO de pe flancul estic ce se învecinează cu Rusia, risc evaluat în prezent ca fiind „scăzut”. Un astfel de atac ar putea include lovituri singulare cu arme cu rază lungă de acțiune – drone sau rachete – asupra infrastructurii care sprijină Ucraina, operațiuni sub pavilion fals folosind drone produse în Ucraina sau desfășurarea unui număr mic de trupe ruse în țări NATO vecine, posibil fără însemne naționale. Danemarca, care nu se învecinează cu Rusia, nu este considerată o țintă potențială, iar serviciile daneze nu au identificat semne ale pregătirii unei invazii directe a unui stat membru NATO, deși un astfel de atac „nu poate fi exclus”. Ahrenkiel a subliniat că Rusia își concentrează atacurile hibride asupra industriei de apărare, a întreprinderilor care sprijină Ucraina și asupra blocării ajutorului către Kiev, avertizând și asupra unor posibile atacuri sau acte de sabotaj la adresa vehiculelor care se deplasează spre sau dinspre Ucraina. Ca reacție, Agenția Daneză de Securitate Civilă a ridicat nivelul de alertă pentru „atacuri cibernetice distructive” de la mediu la ridicat, menționând că deține informații despre planuri concrete de sabotaj împotriva Danemarcei și identificând un risc deosebit de ridicat provenit de la malware destinat distrugerii datelor sau perturbării tehnologiilor operaționale. La o conferință de presă la Copenhaga, ministrul apărării danez a caracterizat situația de securitate ca fiind mai gravă decât în orice moment de la sfârșitul Războiului Rece și a subliniat că Danemarca nu intenționează să își înceteze sprijinul pentru Ucraina. Estonia a anunțat, într-o postare pe X, că avertismentul danez corespunde în mare parte propriei evaluări, că situația nu impune creșterea pregătirii de luptă a forțelor sale armate, dar că monitorizează îndeaproape evoluțiile și este pregătită să ia măsuri decisive dacă va fi necesar.
Unde diferă relatările
Numele ministrului apărării danez este prezentat diferit în sursele ucrainene: unele îl indică drept Jeppe Bruus, altele ca Troels Lund Poulsen, iar una dintre fapte notează „Troels Lund Poulsen (Jeppe Bruus)”. Funcția (ministru al apărării) și declarațiile atribuite sunt identice în rest, ceea ce sugerează fie o neconcordanță între materialele sursă, fie o neclaritate în identificarea oficialului care a susținut conferința de presă.
Context
Evaluarea daneză este publicată pe fondul mai multor incidente recente și al unor avertismente tot mai ferme privind intensificarea acțiunilor hibride rusești. Cu o zi înainte, pe 23 septembrie, un elicopter militar rus a încălcat spațiul aerian polonez în apropiere de Braniewo, venind dinspre regiunea Kaliningrad înainte de a se întoarce, incident raportat de Comandamentul Operațional al Poloniei. La începutul lunii septembrie 2025, o navă militară rusă a tras semnale luminoase spre un elicopter militar danez în Marea Baltică, în apele internaționale, fapt pentru care Danemarca l-a convocat pe ambasadorul rus, incident calificat de premierul Mette Frederiksen drept parte a unei tendințe de agresiune rusă în creștere. Pe 18 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a afirmat că scenariul cel mai probabil pentru lunile următoare îl reprezintă atacurile hibride rusești cu drone și rachete asupra țărilor care susțin Ucraina, cu lovituri posibil atribuite oficial unor accidente. Publicația The Wall Street Journal a relatat, pe 6 august, că, potrivit evaluărilor serviciilor americane de informații, este posibil ca Putin să testeze determinarea NATO de a acționa prin atacuri cibernetice, sabotaj sau o invazie limitată între toamna anului 2025 și 2029, cu scopul de a proba unitatea Alianței și aplicarea Articolului 5, nu de a cuceri teritorii. CNN a relatat pe 17 septembrie că atacurile hibride ale Rusiei urmăresc crearea unei impresii de răboz iminent fără a trece într-un conflict direct, dar că Moscova ar putea calcula greșit și depăși această limită. Germania a acuzat Moscova pentru o tentativă de atac cu drone eșuată la aeroportul din Leipzig, în august. Pe 28 iunie, șeful Agenției poloneze de Informații Externe, colonelul Pawel Szota, a declarat public că Rusia este pregătită să trimită „little green men” în statele baltice, iar Ministerul Apărării al Lituaniei a precizat pe 29 iunie că nu există semne obiective ale pregătirii unui atac militar rus la scară largă împotriva statelor baltice.