Germania: investigații leagă incendierea unui șantier din München de GRU rus; doi cetățeni bulgari, reținuți
Anchetatorii germani au legat atacul cu incendiu asupra unui șantier din München, din noaptea de 3 septembrie, de serviciul militar de informații rus (GRU). Au fost reținute două persoane – un bărbat și o femeie, cetățeni bulgari – considerate agenți recrutați de rang inferior. Șantierul vizat se află în apropierea sediilor companiilor de apărare Rohde & Schwarz și Helsing, producător de drone furnizate armatei ucrainene.
Puncte-cheie
- În noaptea de 3 septembrie, două dispozitive incendiare au fost aruncate dintr-o mașină în mișcare pe un șantier din München.
- Șantierul se află lângă sediile companiilor Rohde & Schwarz și Helsing; Helsing produce drone pentru armata ucraineană.
- Un bărbat și o femeie, cetățeni bulgari, au fost reținuți ca suspecți.
- Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând surse din serviciile de securitate germane, afirmă că suspecții ar fi făcut parte dintr-o grupare GRU care acționa din Slovacia.
- Anchetatorii germani cred că același GRU se află în spatele atacului de la München și al incidentului cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle din august.
- Pe 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia de tentativă de act terorist la aeroportul Leipzig.
- Pe 2 septembrie, Germania a închis consulatul general al Rusiei de la Bonn.
- Un raport BKA citat de Süddeutsche Zeitung menționează peste 165 de cazuri suspecte de sabotaj în Germania de la începutul lui 2026.
De ce contează
Atacul a vizat un obiectiv aflat lângă companii de apărare – inclusiv Helsing, care furnizează drone armatei ucrainene – ceea ce îl plasează într-o serie de operațiuni ale GRU împotriva infrastructurii militare și industriale europene legate de Ucraina. Prin acuzarea oficială a Rusiei pentru tentativa de la Leipzig și închiderea consulatului de la Bonn, Germania a calificat aceste acțiuni drept sabotaj de stat pe teritoriul său. Cazul ilustrează modul în care Moscova își extinde campania de sabotaj în Germania, Polonia, statele baltice și alte țări UE, vizând rute logistice militare și întreprinderi din industria de apărare care sprijină Kievul.
Ce s-a întâmplat
În noaptea de 3 septembrie, două dispozitive incendiare au fost aruncate dintr-o mașină în mișcare pe un șantier din estul Münchenului, situat în imediata apropiere a sediilor companiilor de tehnologie și apărare Rohde & Schwarz și Helsing. Focul izbucnit a fost stins rapid, iar cel de-al doilea dispozitiv a fost dezamorsat. Poliția a reținut un bărbat și o femeie, ambii cetățeni bulgari, pe care autoritățile germane îi consideră agenți recrutați de rang inferior. Anchetatorii cred că organizatorul operațiunii este același GRU care s-a aflat în spatele tentativei cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle din august, unde o dronă cu explozibil a fost descoperită lângă o aeronavă ucraineană An-124. Pe 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia pentru tentativa de la Leipzig, iar pe 2 septembrie a închis consulatul general al Rusiei de la Bonn. Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând surse din serviciile de securitate, a relatat că suspecții de la München ar fi făcut parte dintr-o grupare GRU care acționa din Slovacia, unde un plan de incendiere a fabricii Skyeton de lângă Prešov – producător de drone de recunoaștere pentru Ucraina – a fost dejucat. Daunele de la München au fost limitate, iar anchetatorii cred că autorii au acționat neprofesionist.
Context
Atacul de la München este al doilea incident de acest tip din Germania în decurs de o lună, după tentativa eșuată cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle din 4 august, în care o dronă cu detonator și explozibil a fost descoperită pe pistă lângă un An-124 ucrainean alimentat cu 26.000 de litri de combustibil; detonatorul nu a funcționat la impact. Conform relatărilor, același GRU se află în spatele ambelor incidente. Un raport BKA citat de Süddeutsche Zeitung a înregistrat peste 165 de cazuri suspecte de sabotaj în Germania de la începutul lui 2026, alături de sute de incidente cu drone suspecte în apropierea unor instalații militare și infrastructuri critice. Serviciile europene de securitate evaluează că GRU și-a extins rețeaua în Europa și a intensificat operațiunile de sabotaj în Germania, Polonia, statele baltice și alte țări UE, vizând rute logistice militare folosite pentru livrarea ajutorului către Ucraina și întreprinderi din industria de apărare care sprijină Kievul. După expulzarea a sute de ofițeri de informații ruși sub acoperire diplomatică, GRU ar fi început să recruteze mercenari – inclusiv simpatizanți ai Rusiei, infractori de mică anvergură sau persoane aflate în căutare de câștig rapid – prin intermediul unor aplicații de mesagerie precum Telegram, plătindu-le în criptomonede, în timp ce planificarea și coordonarea rămân la ofițerii de carieră. UE a sancționat în decembrie 2024 unitatea GRU nr. 29155, acuzând-o de asasinate, explozii, atacuri cibernetice și operațiuni de destabilizare.