Publicat la · Actualizat la

Le Pen și Bardella condamnă acțiunile ostile ale Rusiei și cer protejarea infrastructurii Franței

Marine Le Pen și Jordan Bardella, liderii partidului francez de extremă dreapta Rassemblement National, au publicat sâmbătă, 19 septembrie, o declarație comună prin care condamnă acțiunile ostile ale Rusiei față de Franța. Ei susțin că Moscova nu poate dicta politica franceză prin intimidare sau destabilizare și că nicio provocare nu va forța Franța să contribuie la atingerea obiectivelor militare ruse în Ucraina. Declarația a venit la o zi după o reuniune la Palatul Élysée la care a participat Bardella, dedicată crizelor geopolitice cu care se confruntă Franța.

Puncte-cheie

  • Le Pen și Bardella au publicat declarația comună sâmbătă, 19 septembrie, în numele Rassemblement National.
  • Ei au afirmat că Rusia nu poate dicta direct sau indirect politica Franței prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică.
  • Ei au declarat că nicio provocare, operațiune clandestină sau acțiune destabilizatoare nu va forța Franța să ajute Rusia să-și atingă obiectivele militare în Ucraina.
  • Ei au condamnat decizia Rusiei de a trece sub control statal activele companiilor europene care încă operează în Rusia, menționând Nestlé și Auchan, numind acest lucru un „act ostil".
  • Ei și-au exprimat sprijinul pentru toate măsurile necesare pentru consolidarea securității infrastructurii strategice a Franței.
  • Declarația a fost emisă la o zi după o reuniune la Palatul Élysée la care a participat Bardella, în care forțele politice franceze au fost informate despre crizele geopolitice.
  • Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, 18 septembrie, că a instruit guvernul să pregătească un plan de protecție a infrastructurii critice împotriva atacurilor hibride ruse.

De ce contează

Declarația reprezintă o poziție publică neobișnuit de fermă împotriva Moscovei din partea unui partid frecvent criticat pentru atitudinea considerată conciliantă față de Rusia. Ea survine în contextul unei preocupări europene sporite privind operațiunile hibride ruse, inclusiv decretul Kremlinului din 17 septembrie care a confiscat activele europene ale unor companii precum Auchan, Leroy Merlin și Nestlé. Mesajul apare în ajunul alegerilor prezidențiale franceze din 2027, în care Le Pen conduce în sondaje, iar Bardella este poziționat ca potențial prim-ministru. Declarația combină retorica anti-rusă cu condiționalitatea continuării ajutorului pentru Ucraina.

Ce s-a întâmplat

Marine Le Pen și Jordan Bardella, liderii partidului francez Rassemblement National, au publicat sâmbătă, 19 septembrie, o declarație comună în care condamnă acțiunile ostile ale Rusiei. Cei doi au afirmat că Moscova nu poate dicta direct sau indirect politica Franței prin intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică. Ei au subliniat că nicio provocare nu va forța Franța să ajute Rusia să atingă obiectivele militare în Ucraina, dar au calificat drept legitimă dezbaterea internă privind nivelul și condițiile sprijinului financiar pentru Ucraina. Le Pen și Bardella au condamnat decizia Rusiei de a trece sub control statal activele europene ale companiilor care încă operează pe teritoriul rus, nominalizând Nestlé și Auchan, și au cerut măsuri de consolidare a securității infrastructurii strategice franceze. Declarația a fost publicată la o zi după o reuniune la Palatul Élysée la care a participat Bardella, în care forțele politice franceze au fost informate despre crizele geopolitice cu care se confruntă Franța. Cu o zi mai devreme, pe 18 septembrie, președintele Emmanuel Macron anunțase că a instruit guvernul să pregătească un plan de protecție a infrastructurii critice împotriva atacurilor hibride ruse.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Toate sursele furnizate sunt media în limba ucraineană, iar acoperirea prezintă în mod uniform declarația drept o „critică dură la adresa Rusiei". Articolele subliniază legătura cu Ucraina: angajamentul că Franța nu va fi forțată să ajute Rusia să atingă obiectivele militare în Ucraina, alături de cererea liderilor RN privind o dezbatere internă despre nivelul și condițiile ajutorului. Sursele ucrainene notează ca context istoric împrumutul de 9,4 milioane de euro primit de partid în 2014 de la o bancă din Moscova, rambursat în 2023, și vizita lui Le Pen la Moscova din 2017, când s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

Unde diferă relatările

Mai multe articole relatează că o instanță franceză a condamnat-o pe Le Pen, la 31 martie 2025, la patru ani de închisoare și a interzis-o din funcțiile publice timp de cinci ani, ceea ce o împiedica efectiv să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Cu toate acestea, conform unui articol citat, în iulie o curte de apel a menținut condamnarea, dar i-a permis să candideze. Sursele care prezintă aceste versiuni diferite sunt Бабель și Укрінформ.

Context

La 18 septembrie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că a instruit guvernul să pregătească un plan de protecție a infrastcuturii critice împotriva atacurilor hibride ruse. La 16 septembrie, Le Pen declarase că Franța nu poate menține nivelul anterior de sprijin financiar pentru Ucraina, precizând că aceasta nu este o poziție „ostilă față de Ucraina" și că poate continua antrenarea și echiparea soldaților ucraineni. Bardella a propus anterior ca Franța să obțină beneficii economice pentru asistența militară și financiară acordată Kievului, invocând datoria publică ridicată și deficitul bugetar al Franței și referindu-se la un model de „acord privind mineralele" în stil american. Premierul polonez Donald Tusk a afirmat că informațiile serviciilor de inteligență indică planuri ruse de lovituri hibride împotriva țărilor care sprijină Ucraina; președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE intenționează să prezinte o nouă strategie de securitate menită să completeze Articolul 4 din Tratatul NATO. Conform Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel, Franța a furnizat Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă 26,2 miliarde de euro, dintre care 7,9 miliarde reprezintă ajutor bilateral direct, iar 18,3 miliarde – contribuția prin intermediul sprijinului la nivelul UE.