Støre spune că o dronă a lovit aproape avionul președintelui Zelenski la decolarea din Moldova; oficialii norvegieni și ucraineni susțin că nu a existat o amenințare directă

De ce contează

Povestea implică siguranța unui șef de stat care călătorește în străinătate în timpul unui război activ. Ea ilustrează modul în care incursiunile dronelor rusești se extind în spațiul aerian al țărilor vecine — Republica Moldova și România, stat membru NATO. Incidentul a declanșat discuții diplomatice și de apărare între Ucraina și Norvegia privind consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și inițiativa europeană antirachetă FREYJA. Relatările contradictorii între oficialii norvegieni și Biroul Președintelui Ucrainei ridică, de asemenea, întrebări despre modul în care amenințarea la adresa unei aeronave prezidențiale este caracterizată public.

Ce s-a întâmplat

Pe 8 septembrie, în jurul orei 16:20 locale, Ministerul Apărării de la Chișinău a raportat că o dronă identificată preliminar ca fiind de tip Shahed a pătruns ilegal în spațiul aerian al Republicii Moldova dinspre Ucraina. Autoritățile moldovene au închis parțial spațiul aerian al țării, măsură care a întârziat trei decolări și patru aterizări pe aeroportul internațional din Chișinău, inclusiv zborul care îl transporta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Drona a traversat spațiul aerian al României, unde autoritățile au ridicat două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole pentru a-i urmări traiectoria și au suspendat temporar operațiunile pe aeroportul din Iași. Ulterior, drona s-a întors în spațiul aerian moldovean și a căzut într-un câmp cu floarea-soarelui din raionul Rîșcani, la aproximativ 160 km de Chișinău, provocând patru incendii, fără victime.

A doua zi, pe 9 septembrie, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat într-un interviu acordat postului public NRK că o dronă a lovit aproape avionul lui Zelenski la decolarea din Moldova, descriind incidentul drept „realitatea în care trăiește el”. Støre nu a oferit detalii suplimentare despre distanța dintre dronă și aeronavă sau sursa informației sale. Ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg a confirmat că Zelenski le-a povestit despre incident la o întâlnire din seara zilei de 8 septembrie, menționând întârzierea plecării și „anumite amenințări” la adresa avionului, fără a intra în detalii. Secretarul de stat Bhanuja Rasiah a precizat ulterior că nu se știe cât de aproape au fost dronele de aeronavă. O sursă din Biroul Președintelui Ucrainei a declarat pentru AFP că alerta a fost declarată în Moldova când drona a intrat în spațiul aerian moldovean și românesc și a calificat drept „exagerată” afirmația că Zelenski s-ar fi aflat în pericol. Aceeași sursă a declarat pentru Suspilne că avionul prezidențial și drona nu s-au aflat concomitent în aer, iar aeronava a decolat la 17:30, după ce drona a dispărut de pe radar la 17:15.

Zelenski a ajuns la Oslo în seara zilei de 8 septembrie pentru a participa pe 9 septembrie la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei, mărșăluind în spatele sicriului alături de alți șefi de stat, și a părăsit Norvegia la scurt timp după ceremonie. Cu această ocazie, el s-a întâlnit cu Støre, cu Stoltenberg și cu ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide, discuțiile concentrându-se pe întărirea apărării aeriene a Ucrainei și pe inițiativa europeană antirachetă FREYJA, inclusiv la o reuniune cu reprezentanți ai companiilor de apărare din țările partenere.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Publicațiile ucrainene, în special în relatările ulterioare, pun accentul pe procedurile de închidere a spațiului aerian moldovean și românesc și pe dinamica decolării (dispariția dronei de pe radar la 17:15, decolarea avionului la 17:30, oferta neutilizată de a trimite F-16) mai degrabă decât pe un presupus incident de tip „near-miss”. Ele preiau și transmit pe scară largă poziția Biroului Președintelui potrivit căreia relatarea lui Støre este „exagerată” și că nu a existat o partajare concomitentă a spațiului aerian între aeronavă și dronă. Presa ucraineană leagă evenimentul de un context mai larg al incursiunilor dronelor rusești în Moldova și România, incluzând atacurile nocturne asupra infrastructurii de frontieră de la granița ucraineano-moldoveană, și îl conectează la agenda substanțială a vizitei lui Zelenski la Oslo — întâlnirile cu Støre și Stoltenberg, discuțiile despre apărarea aeriană și inițiativa FREYJA.

Cum prezintă evenimentul sursele internaționale

Publicațiile internaționale (în engleză, spaniolă, franceză, germană, arabă, azeră) redau cu precădere limbajul interviului inițial al lui Støre pentru NRK, subliniind că avionul a fost „aproape lovit” de o dronă și citând remarca sa despre „realitatea în care trăiește el”. Accentul cade pe greutatea simbolică a unei amenințări la adresa avionului unui președinte aflat în război, aflat în drum spre funeraliile unui rege, cu mai puțin spațiu dedicat procedurilor spațiului aerian moldovean sau contraargumentelor ucrainene. Clarificarea ulterioară a autorităților norvegiene, potrivit căreia proximitatea dronei față de aeronavă este necunoscută, este menționată, dar prezentată ca o „retragere” mai degrabă decât ca nucleu al relatării. Mai multe publicații internaționale citează Reuters și Institute for the Study of War cu privire la traiectoria separată a unei drone rusești Shahed prin spațiul aerian moldovean și românesc, tratând-o ca context al incidentului mai larg.

Unde diferă relatările

Cele mai importante divergențe privesc caracterizarea gravității amenințării la adresa avionului prezidențial. Premierul norvegian Støre a afirmat că aeronava a fost „aproape lovită” de o dronă, în timp ce secretarul de stat norvegian Bhanuja Rasiah și alte clarificări ale guvernului norvegian au precizat ulterior că nu se știe dacă drona a reprezentat o amenințare directă pentru aeronavă și cât de aproape s-a aflat aceasta. O sursă din Biroul Președintelui Ucrainei a calificat drept „exagerată” relatarea despre presupusul pericol, afirmând că avionul și drona nu s-au aflat concomitent în aer, iar aeronava a decolat abia după ce drona a dispărut de pe radar.

O a doua divergență privește data exactă a incidentului: o singură sursă plasează întârzierea zborului pe 7 septembrie, în timp ce marea majoritate a relatărilor o situează pe 8 septembrie. În al treilea rând, sursele nu sunt unitare nici în privința numărului de drone implicate în incidentul aerian din 8 septembrie din Moldova — unele vorbesc despre o singură dronă, altele despre două.

Context

Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit pe 28 august, la vârsta de 89 de ani; funeraliile sale au avut loc la Oslo pe 9 septembrie. Pe 8 septembrie, în jurul orei 16:20 locale, o dronă identificată preliminar ca fiind de tip Shahed a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova dinspre Ucraina, ceea ce a dus la închiderea parțială a spațiului aerian și la întârzierea a trei decolări și patru aterizări, inclusiv a zborului lui Zelenski. Autoritățile moldovene au precizat ulterior că drona a căzut într-un câmp cu floarea-soarelui în raionul Rîșcani, la aproximativ 160 km de aeroportul din Chișinău, provocând incendii, dar fără victime. România a ridicat avioane de luptă (inclusiv două F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole) și a suspendat temporar operațiunile pe aeroportul din Iași ca răspuns la încălcarea spațiului aerian. În noaptea de 8 spre 9 septembrie, drone rusești au lovit infrastructura de frontieră la granița ucraineano-moldoveană; președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat un atac separat cu dronă rusă asupra unui punct de trecere a frontierei cu Ucraina, în care au murit două persoane.