Șeful spionajului ceh avertizează că Rusia ar putea lansa operațiuni mai riscante împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina
Directorul Serviciului de Informații și Securitate al Cehiei, Michal Koudelka, a declarat la o conferință parlamentară de securitate că Rusia ar putea recurge în lunile următoare la sabotaje sau chiar la o operațiune militară limitată împotriva unui stat NATO, vizând în special infrastructura de sprijin pentru Ucraina. În paralel, comandantul suprem al NATO în Europa, Alexus Grinkevich, a prezentat o strategie de răspuns în trei componente, iar un oficial NATO a estimat pierderile ruse din septembrie la peste 50.000 de morți și răniți.
Puncte-cheie
- Michal Koudelka, directorul BIS ceh, a avertizat la 12 octombrie că Rusia ar putea escalada acțiunile împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina în următoarele luni.
- Printre scenariile enumerate s-au numărat sabotaje la obiective legate de ajutorul pentru Ucraina, lovituri cu drone sau rachete asupra depozitelor de armament și, în caz extrem, o operațiune militară limitată împotriva unei țări NATO vecine.
- Koudelka a calificat scenariul operațiunii militare limitate drept varianta cea mai gravă, nu un atac iminent, și a spus că Rusia este în prezent concentrată pe forțele sale din Ucraina.
- BIS nu deține informații concrete despre o amenințare directă la adresa Cehiei, a precizat Koudelka, cerând pregătire fără panică.
- Premierul ceh Andrej Babiš i-a recomandat lui Koudelka să recitească motto-ul BIS – „Audi, vide, tace” –, iar fostul ministru de externe Jan Lipavský l-a acuzat că „își ascunde capul în nisip”.
- Comandantul suprem al NATO în Europa, Alexus Grinkevich, a prezentat la Varșovia o strategie de răspuns în trei componente, incluzând lovirea unor ținte aflate mult în spatele frontului.
- Un oficial NATO a estimat pierderile ruse din septembrie la peste 50.000 de morți și răniți, dintre care până la 28.000 de decese.
De ce contează
Avertismentul public al șefului contraspionajului ceh extinde spectrul riscurilor pe care un stat membru NATO le ia în calcul: de la sabotarea infrastructurii de sprijin pentru Ucraina până la o operațiune militară limitată împotriva unei țări vecine din Alianță. Prezentarea de către comandantul NATO a unei strategii de ripostă, inclusiv cu lovituri adânci în spatele frontului, indică faptul că Alianța se pregătește pentru scenarii pe care oficialii europeni le considerau până acum improbabile. Estimarea pierderilor ruse din septembrie oferă totodată o perspectivă asupra ritmului de uzură pe care Rusia îl suportă în Ucraina.
Ce s-a întâmplat
La o conferință de securitate organizată în parlamentul ceh pe 12 octombrie, Michal Koudelka, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Cehiei (BIS), a declarat că Rusia ar putea trece, în lunile următoare, la operațiuni mai periculoase împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina. El a enumerat mai multe scenarii posibile: sabotarea unor obiective legate de ajutorul pentru Kiev, lovituri cu drone sau rachete asupra depozitelor de armament destinate Ucrainei și, ca variantă extremă, o operațiune militară limitată împotriva unei țări vecine membre a Alianței. Koudelka a subliniat însă că acest ultim scenariu nu reprezintă o amenințare imediată, că Rusia este concentrată în prezent pe forțele sale din Ucraina și că BIS nu deține informații concrete despre o amenințare directă la adresa Cehiei, cerând pregătire fără panică. Declarațiile au generat o reacție tensionată la Praga: premierul Andrej Babiș i-a recomandat public să recitească deviza BIS – „Audi, vide, tace” –, în timp ce fostul ministru de externe Jan Lipavský l-a criticat spunând că premierul ar trebui să apere țara de influența rusă, nu să „își ascundă capul în nisip”. Separat, la Varșovia, comandantul suprem al NATO în Europa, Alexus Grinkevich, a prezentat o strategie de răspuns în trei componente – blocarea ofensivei, slăbirea forțelor inamice și distrugerea capacității acestora de a continua lupta – incluzând potențiale lovituri asupra unor ținte de aprovizionare și comandă aflate mult în spatele frontului. Un oficial NATO a estimat pierderile ruse din septembrie la peste 50.000 de morți și răniți, dintre care până la 28.000 de decese.
Cum prezintă evenimentul sursele internaționale
Avertismentul șefului spionajului ceh este formulat într-o cheie care pune accentul pe riscul de escaladare rusă împotriva statelor NATO ce sprijină Ucraina, în linie cu evaluările occidentale recente privind campania hibridă a Moscovei. Strategia prezentată la Varșovia de comandantul NATO, care prevede inclusiv lovituri adânci în spatele frontului, reflectă o adaptare a doctrinei Alianței la un scenariu de confruntare directă cu Rusia. Retorica lui Babiș, care i-a sugerat directorului BIS să „asculte, privească și tacă”, contrastează cu poziția fostului șef al diplomației cehe, indicând o dezbatere internă la Praga privind modul în care trebuie comunicate amenințările ruse.
Unde diferă relatările
Koudelka a prezentat Rusia ca pregătind operațiuni tot mai riscante împotriva susținătorilor Ucrainei, în timp ce Moscova a declarat public, prin vocea lui Vladimir Putin, că nu intenționează să atace vreo țară europeană și a negat în repetate rânduri implicarea în sabotaje și operațiuni hibride. Totodată, în declarațiile șefului BIS există o tensiune internă: el a descris o operațiune militară limitată împotriva unei țări NATO ca scenariu posibil, dar a exclus explicit caracterul iminent al acesteia și a spus că nu există informații despre o amenințare directă la adresa Cehiei – o delimitare care contrastează cu tonul mai general de escaladare din restul intervenției sale.
Context
În octombrie, Vladimir Putin a afirmat la Clubul de discuții Valdai că Rusia nu plănuiește să atace nicio țară europeană și că își dorește coexistență pașnică, în timp ce pe 1 octombrie Pentagonul a anunțat desfășurarea a aproximativ 40 de marinari americani în regiunea Mării Baltice, în cadrul misiunii NATO Baltic Sentry de protejare a infrastructurii submarine critice. Presupusul precedent istoric invocat în dezbatere este cel al exploziilor din 2014 de la depozitele de muniție de la Vrbětice, soldat cu două victime, pe care poliția cehă a declarat în 2024 că le consideră dovedite ca implicare a unor ofițeri GRU ruși.