Publicat la 10 octombrie, 14:15 UTC · Actualizat la 23:10

Ucraina a lovit a treia oară în octombrie stația petrolieră Samara din Rusia

Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit în noaptea de 10 octombrie stația liniară de producție-dispecerat „Samara” din regiunea rusă Samara, lângă localitatea Prosvet. Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, este cel puțin al treilea atac asupra acestei instalații în cursul lunii octombrie. Stația, cel mai mare nod de transport și distribuție a petrolului din Rusia, aparține Transneft și este folosită la obținerea sortului de export Urals.

Puncte-cheie

În noaptea de 10 octombrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit din nou stația liniară de producție-dispecerat „Samara” din regiunea Samara, lângă localitatea Prosvet.
Este cel puțin al treilea atac al Ucrainei asupra acestei instalații în luna octombrie.
LPDS „Samara” este cel mai mare nod de transport și distribuție a țițeiului din Rusia, deținut de Transneft, cu o suprafață de peste 216 hectare și 71 de rezervoare cu capacitate totală de peste 1,6 milioane m³.
La stație se amestecă țiței cu conținut diferit de sulf pentru a obține sortul de export Urals, care reprezintă până la 50% din exporturile de petrol ale Rusiei.
La 7 octombrie, patru rezervoare RVS-50000 (câte 50.000 m³ fiecare) au fost distruse la stație, provocând un incendiu de amploare.
La 2 octombrie, lovitura a afectat 11 rezervoare RVS-20000, trei rezervoare RVSPK-50000, o porțiune de conducte și o stație automatizată de încărcare a produselor petroliere.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacurile ca exercitare a dreptului la autoapărare conform articolului 51 din Carta ONU, vizând reducerea potențialului militar-economic al Rusiei.

De ce contează

LPDS „Samara” este cel mai mare nod de transport și distribuție a petrolului din Rusia, unde se formează sortul de export Urals. Cum Urals reprezintă până la 50% din exporturile rusești de țiței, loviturile repetate asupra acestei instalații pot pune presiune pe veniturile petroliere și fluxurile de export ale Rusiei. Cadrul invocat de Statul Major — dreptul la autoapărare conform articolului 51 din Carta ONU și obiectivul de a reduce potențialul militar-economic al Federației Ruse — oferă o justificare legală și politică pentru atacuri asupra unor ținte energetice adânc în teritoriul rus.

Ce s-a întâmplat

În noaptea de 10 octombrie, unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au lovit stația liniară de producție-dispecerat „Samara” (ЛВДС «Самара») din apropierea satului Prosvet, regiunea Samara a Federației Ruse. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat atacul și a precizat că amploarea daunelor este în curs de clarificare. LPDS „Samara”, cel mai mare nod de transport și distribuție a țițeiului din Rusia, aparține companiei Transneft, ocupă peste 216 hectare și dispune de un parc de rezervoare cu 71 de cuve și capacitate totală de peste 1,6 milioane m³. Materia primă ajunge la stație prin conducte magistrale din Tatarstan, Siberia Occidentală și alte regiuni producătoare de petrol ale Rusiei, unde țițeiul cu diferite conținuturi de sulf este amestecat pentru a obține sortul de export Urals. Potrivit Statului Major, instalația este implicată și în satisfacerea nevoilor forțelor armate ruse. Atacul din 10 octombrie a fost cel puțin al treilea asupra stației în octombrie: la 2 octombrie au fost avariate 11 rezervoare RVS-20000, trei rezervoare RVSPK-50000, o porțiune de conducte și o stație automatizată de încărcare a produselor petroliere, iar la 7 octombrie patru rezervoare RVS-50000 (50.000 m³ fiecare) au fost distruse, provocând un incendiu de amploare și închiderea drumurilor din localitatea apropiată. În aceeași perioadă (9 și 10 octombrie), Forțele de Apărare au lovit puncte de comandă rusești în regiunile Zaporijjia și Donețk, o stație de război electronic în regiunea Briansk, un centru de instruire a sergenților în regiunea Herson, o bază de reparație-recuperare în Luhansk, un depozit de carburanți și lubrifianți și depozite de materiale în Donețk și Luhansk.

Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene

Toate sursele disponibile sunt ucrainene și atribuie fără excepție atacul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, citând Statul Major al Forțelor Armate. Relatările ucrainene subliniază rolul strategic al LPDS „Samara” pentru aprovizionarea militară rusă și pentru sortul de export Urals și încadrează lovitura ca aplicare a dreptului la autoapărare conform articolului 51 din Carta ONU. Presa ucraineană evidențiază daunele cumulate din 2, 7 și 10 octombrie și le plasează într-un context mai larg de lovituri simultane asupra unor puncte de comandă, mijloace de război electronic și depozite de logistică rusești din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei.

Context

LPDS „Samara” primește petrol prin conducte magistrale din Tatarstan, Siberia Occidentală și alte regiuni producătoare din Rusia și amestecă țiței cu conținut diferit de sulf pentru sortul de export Urals. La 7 octombrie, patru rezervoare RVS-50000 (50.000 m³ fiecare) au fost distruse și a izbucnit un incendiu de amploare. La 2 octombrie fuseseră avariate 11 rezervoare RVS-20000, trei rezervoare RVSPK-50000, o porțiune de conducte și o stație automatizată de încărcare a produselor petroliere. Parcul de rezervoare al stației cuprinde 71 de cuve cu capacitate totală de peste 1,6 milioane m³, iar suprafața instalației depășește 216 hectare. La 9 și în noaptea de 10 octombrie, Forțele de Apărare ucrainene au lovit, de asemenea, puncte de comandă rusești în regiunile Zaporijjia și Donețk, o stație de război electronic în regiunea Briansk, un centru de instruire a sergenților în regiunea Herson, o bază de reparație-recuperare în Luhansk, un depozit de carburanți și lubrifianți și depozite de materiale în Donețk și Luhansk.