Sistemul ucrainean de război electronic „Lima” a deviat două rachete balistice rusești spre Nipru
La începutul anului 2026, două rachete balistice rusești care se îndreptau spre o instalație guvernamentală importantă din Kiev au fost deviate de sistemul ucrainean de război electronic „Lima”, operat de unitatea „Nіchna Varta” (Veghea de Noapte). După ce au fost dezorientate prin metoda spoofing, rachetele au căzut în râul Nipru. Aproape simultan, aplicațiile de navigație de pe telefoanele multor locuitori ai Kievului afișau o poziție în Peru — efect descris de The Wall Street Journal ca o „carte de vizită electronică” a unității.
Puncte-cheie
- Două rachete balistice rusești îndreptate spre o instalație guvernamentală din Kiev au fost deviate în 2026.
- Rachetele călătoreau cu viteză hipersonică și au căzut în râul Nipru.
- Sistemul „Lima” aparține unității ucrainene de război electronic „Nіchna Varta” (Veghea de Noapte).
- „Lima” a dezorientat rachetele prin spoofing — transmiterea de semnale false de navigație.
- În același interval, aplicațiile de navigație de pe telefoanele localnicilor din Kiev afișau poziția în Peru.
- Informația a fost publicată de The Wall Street Journal pe 6 octombrie 2026, citând surse militare ucrainene.
- Experți ucraineni și occidentali în apărare aeriană au confirmat pentru publicație că sisteme ca „Lima” pot perturba atacuri balistice; războiul electronic nu poate înlocui însă interceptoarele Patriot.
De ce contează
Incidentul demonstrează că Ucraina dispune de o capacitate internă de război electronic în măsura să perturbe chiar și rachete balistice hipersonice — printre cele mai grele ținte pentru apărarea aeriană tradițională. „Lima” oferă o alternativă mai ieftină la interceptoarele Patriot, importante având în vedere stocurile limitate de rachete interceptoare. Totodată, episodul evidențiază cursa tehnologică dintre contramăsurile rusești (antene chineze CRPA, al căror număr a crescut de la 4 la 32) și actualizările ucrainene, precum „Lima Quant”.
Ce s-a întâmplat
La începutul anului 2026, două rachete balistice rusești au fost lansate spre o instalație guvernamentală importantă din Kiev. Când se aflau în zbor hipersonic, sistemul de război electronic „Lima”, operat de unitatea „Nіchna Varta” (Veghea de Noapte), le-a dezorientat prin spoofing — inundarea spectrului cu semnale false de navigație. Drept urmare, rachetele au deviat de la traiectorie și au căzut în râul Nipru. Aproape concomitent, aplicațiile de navigație de pe telefoanele multor locuitori ai Kievului au afișat poziții fictive în Peru — un efect secundar al bruiajului, descris de The Wall Street Journal ca o „carte de vizită electronică” a unității. Publicația americană a relatat cazul pe 6 octombrie 2026, citând surse militare ucrainene, iar experți ucraineni și occidentali în apărare aeriană au confirmat pentru WSJ că sisteme ca „Lima” pot, într-adevăr, să perturbe atacuri balistice, deși nu pot înlocui interceptoarele Patriot.
Cum prezintă evenimentul sursele ucrainene
Toate articolele din sursele ucrainene (LIGA.net, ZN.UA, Hromadske, NV) reluate aici preiau și ambalează reportajul WSJ, punând accentul pe realizarea unui sistem intern ucrainean care a protejat o țintă guvernamentală din Kiev. Titlurile evidențiază rezultatul concret — rachetele deviate, căzute în Nipru — și avantajul de cost față de interceptoarele Patriot. Materialele plasează episodul într-un context mai larg al efortului ucrainean de război electronic: presupusa interceptare a unei rachete „Kinzhal” din noiembrie 2025, modernizarea „Lima Quant”, escaladarea numărului de antene CRPA rusești și cifrele ample de interceptare a dronelor oferite de Phantom Defense și Corpul III de Armată.
Unde diferă relatările
Două neconcordanțe apar între surse. Mai întâi, raza raportată a sistemului „Lima” diferă: maiorul „Alkhimik”, citat în reportajul WSJ, indică aproximativ 193 km (circa 120 mile), în timp ce alte relatări și sinteze media, inclusiv din presa ucraineană, menționează până la 200 km. În al doilea rând, episodul presupusei interceptări a rachetei „Kinzhal” din noiembrie 2025 este relatat doar pe baza WSJ de unele surse, în timp ce The Telegraph a publicat anterior o relatare potrivit căreia „Lima” ar fi redirecționat racheta cu comenzi de navigație și cu un cântec — detaliu neconfirmat în reportajul WSJ și preluat cu rezerve de presa ucraineană.
Context
Rachetele balistice sunt ținte deosebit de dificil de interceptat, din cauza vitezei și traiectoriei lor. În noiembrie 2025, aceeași unitate a susținut că a deviat o rachetă hipersonică rusească „Kinzhal” folosind tot spoofing prin „Lima”. La sfârșitul lui 2024, Ucraina a descoperit că Rusia a început să monteze pe rachete și drone antene chinezești CRPA, capabile să identifice sursa bruiajului și să o ocolească; numărul acestor antenei pe fiecare platformă a crescut progresiv — de la 4 la 8, apoi 16 și acum 32. Ca răspuns, dezvoltatorii „Lima” au colaborat cu producătorul Cascade și au livrat în aproximativ trei luni o variantă nouă, „Lima Quant”, bazată pe algoritmi matematici proprii pentru a contracara protecția oferită de antenele CRPA. Un ofițer al Forțelor de Sisteme Fără Pilot al Ucrainei a declarat că „Lima” neutralizează între 70% și 95% din dronele controlate prin radio în sectorul echipei sale, deși sistemul poate bruia uneori și drone ucrainene. Reportajul WSJ care detaliază incidentul a fost publicat pe 6 octombrie 2026.